Studiu de caz: In ce mod poate fi controlata acordarea concediului medical?

Acordarea concediului medical este restrictionata in anumite cazuri prin diverse exceptii pe care legea le reglementeaza prin Normele de aplicare a prevederilor OUG 158/2005. In unele cazuri, dat fiind faptul ca legea permite uneori diverse interpretari, unele companii aleg anumite solutii mai mult sau mai putin incadrate corect in legislatia actuala.

De exemplu, o societate care are un contract de prestari servicii cu un medic de medicina muncii, alege sa includa in Regulamentul Intern o clauza prin care obliga salariatii aflati in concediu medical sa faca o vizita la medicul societatii in cel mult 48 de ore de la declansarea simptomelor bolii. In urma acestei reglementari, societatea inregistreaza o scadere a numarului de concedii medicale. Ar putea aceasta societate sa considere viza medicului, potrivit art.  88 lit. h) din Ordinul Nr. 603227.01.2006, o "situatie temeinic fundamentate" si sa refuze, in consecinta, plata concediului medical, considerand situatia o abatere disciplinara care ar atrage dupa sine o sanctiune?

In acest caz, acelasi art. 88 din Normele de aplicare a prevederilor OUG 158/2005, aprobate prin OMS si OPCNAS 60/32/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste, in intelesul dispozitiilor OUG 158/2005, ca refuzuri justificate la plata indemnizatiilor mai multe situatii. Astfel, printre cazurile incluse aici se numara si situatia in care angajatul nu face dovada calitatii de asigurat pentru concedii si indemnizatii de asigurari sociale de sanatate.

Alte situatii se refera la:
b) neindeplinirea stagiului complet de cotizare, cu exceptiile prevazute de lege;
c) necompletarea tuturor rubricilor din certificatul de concediu medical de catre medicul care a eliberat/vizat respectivul certificat;
d) neprezentarea certificatului de concediu medical in termenele prevazute de lege;
e) acordarea retroactiva a certificatelor de concediu medical in afara situatiilor prevazute de lege;
f) certificate de concediu medical ce depasesc duratele maxime prevazute de prezentele norme;
g) amanarea platii ca urmare a sesizarii comisiilor care efectueaza controlul, de catre angajatorul care constata eliberari nejustificate de certificate de concedii medicale;
g1) refuzul persoanelor aflate in incapacitate temporara de munca de a se pune la dispozitia persoanelor abilitate, pentru efectuarea verificarii la adresa de resedinta;
h) alte situatii similare temeinic fundamentate.

Un alt aspect priveste acordarea indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca este conditionata doar de prezentarea certificatului medical eliberat in conformitate cu dispozitiile OMS si OPCNAS 233/125/2006 pentru aprobarea modelului unic al certificatului de concediu medical si a instructiunilor privind utilizarea si modul de completare a certificatelor de concediu medical pe baza carora se acorda indemnizatii asiguratilor din sistemul asigurarilor sociale de sanatate.

Dovada incapacitatii temporare de munca poate fi astfel facuta cu certificatul de concediu medical eliberat conform reglementarilor legale in vigoare cuprinse in ordinul mai sus mentionat, nefiind necesara reverificarea de catre medicul de medicina muncii a modalitatii de efectuare a consultatiilor si viza acestuia.

Legea 418/2004 stabileste statutul profesional specific al medicului de medicina a muncii, cu mentionarea atributiilor sale. Conform dispozitiilor art. 27 din aceasta lege medicului de medicina a muncii nu i se poate cere sa verifice veridicitatea lipsei de la serviciu a angajatilor pe motive de îmbolnavire. Tocmai de aceea, se considera ca respectivul control efectuat de medicul de medicina muncii nu este o conditie de valabilitate a certificatului medical, iar plata indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca nu este conditionata de o reverificare medicala de catre medicul de medicina muncii a modalitatii de acordare a concediului medical.

In consecinta, decizia angajatorului de a refuza nejustificat plata indemnizatiei pentru incapacitate temporara de munca, cel mai tarziu odata cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectiva, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 1.000 lei la 2.500 lei art. 47 alin. (2) lit. a) coroborat cu art. 36 alin. (3) din OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate, astfel cum a fost abrobata cu modificari si completari de 399/2006, cu modificarile si completarile ulterioare.

Cerinta vizei medicului de medicina muncii pe certificatul medical nu poate astfel sa reprezinta o situatie temeinic fundamentata in baza art. 88 lit. h) din OMS si OPCNAS 60/32/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru care sa puteti refuza plata concediului medical.
Pentru limitarea acordarii abuzive a concediilor medicale angajatorul are posibilitatea sa solicite controlul modului de acordare a concediilor medicale si al eliberarii certificatelor de concediu medical in conditiile art. 51 din OUG 158/2005, respectiv prin sesizarea casei de asigurari de sanatate. Angajatorul  nu poate astfel opta pentru un al mod de acordare a concediilor medicale, in afara celor prevazute de lege.

Trebuie stiut ca abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici, in conformitate cu dispozitiile art. 247 alin. (2) din Codul muncii, republicat. In consecinta, salariatul care nu se prezinta in 48 de ore la medicul de medicina muncii pentru viza pe concediul medical  nu savarseste o abatere disciplinara si nu poate fi astfel sanctionat de catre angajator.