"In contextul economic actual, daca angajatorul si angajatul convin de comun acord sa se lucreze, de exemplu, o sambata in care angajatul sa fie remunerat cu 100% + un spor de 30% (mai mic de 75%), fara a se acorda ulterior o zi libera, exista un fundament legal sa se procedeze astfel? Codul muncii actual permite vreo modalitate legala de derogare de la plata celor 75% minimum stabilit de lege pentru orele suplimentare, facand referire strict la situatia mentionata?"
Contextul economic actual nu constituie o situatie derogatorie de la regulile privind repausul saptamanal.
Astfel, conform art. 38 din Codul muncii, salariatii nu pot renunta la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzactie prin care se urmareste renuntarea la drepturile recunoscute de lege salariatilor sau limitarea acestor drepturi este lovita de nulitate. Dreptul la repausul saptamanal este consacrat de art. 137 din Codul muncii astfel:
• repausul saptamanal este de 48 de ore consecutive, de regula sambata si duminica.
• in cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern situatie, in care salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca.
Asadar, repausul saptamanal se acorda in fiecare saptamana, de regula sambata si duminica, iar in cazul in care repausul in zilele de sambata si duminica ar prejudicia interesul public sau desfasurarea normala a activitatii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau prin regulamentul intern, situatie in care salariatii vor beneficia de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca, sau, dupa caz, prin contractul individual de munca. Cuantumul acestui spor nu este reglementat de lege, astfel ca, angajatorul si salariatul au libertate deplina in stabilirea sa. Sporul poate fi negociat, de exemplu, in cuantum de 10% sau de 150%.
De la regula potrivit careia repausul saptamanal se acorda in fiecare saptamana, in natura, se poate deroga numai in doua situatii:
1) zilele de repaus saptamanal pot fi acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor. In acest caz, salariatii au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2), respectiv la dublul compensatiilor de 75% din salariu de baza;
2) in cazul unor lucrari urgente, a caror executare imediata este necesara pentru organizarea unor masuri de salvare a persoanelor sau bunurilor angajatorului, pentru evitarea unor accidente iminente sau pentru inlaturarea efectelor pe care aceste accidente le-au produs asupra materialelor, instalatiilor sau cladirilor unitatii, repausul saptamanal poate fi suspendat pentru personalul necesar in vederea executarii acestor lucrari. Salariatii al caror repaus saptamanal a fost suspendat in aceste conditii au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 123 alin. (2). Observam ca in cazul celor doua exceptii sporul cuvenit salariatilor nu poate fi mai mic de 150%.
In ceea ce priveste munca suplimentara, art. 120 alin. (1) din Codul muncii stabileste ca, munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal este considerata munca suplimentara. Astfel, munca suplimentara este considerata munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal. Pentru salariatii angajati cu norma intreaga, durata normala a timpului de munca este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamana.
Asadar, vorbim de munca suplimentara atunci cand salariatul presteaza activitate mai mult de 40 de ore pe saptamana in cele 5 zile lucratoare intrucat salariatul nu poate presta activitate mai mult de 5 zile pe saptamana.
Potrivit art. 122 din Codul muncii, munca suplimentara se compenseaza prin ore libere platite in urmatoarele 90 de zile calendaristice dupa efectuarea acesteia. In aceste conditii, salariatul beneficiaza de salariul corespunzator pentru orele prestate peste programul normal de lucru.
Art. 123 stabileste ca, in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin. (1), in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia. Sporul pentru munca suplimentara se stabileste prin negociere, in cadrul contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri
Conditii continuare activitate dupa implinirea varstei de 65 de aniIntrebare: Avem o salariata pensionata la data de 17.08.2021, pentru limita de varsta, care isi continua activitatea in baza aceluiasi contract pana la 28.11.2024, data la care implineste 65 ani. Aceasta doreste sa continue activitatea in baza unui nou contract. 1. Contractul ei inceteaza de drept la data la care implineste 65 ani (28.11.2024)? 2. Poate continua activitatea si dupa aceasta data, avand in vedere prevederile art. 46, alin 2, din Legea 360/2023 privind sistemul public de pensii; cf caruia...
vezi AICI raspunsul specialistilor <<
Pensie limita de varsta. SituatiiIntrebare: In cadrul societatii noastre ne confruntam cu urmatoarele doua spete: 1. Angajatorul primeste de la Casa de Pensii o informare de pensie la limita de varsta a unui salariat iar salariatul aduce decizia de pensie de limita de varsta cu REDUCEREA varstei de pensionare (angajatul are in prezent varsta de 60 de ani). - In cazul acesta este obligatoriu sa se intocmeasca un nou contract de munca? - Contractul de munca se poate incheia pe durata determinata sau nedeterminata pana la implinirea varstei...
vezi AICI raspunsul specialistilor <<