Diferentele salariale continua: Femeile din Europa lucreaza "gratis" 59 de zile pe an

Potrivit ultimelor cifre publicate de Comisia Europeana, disparitatea salariala de gen, respectiv diferenta medie inregistrata in UE intre castigul salarial orar al femeilor si cel al barbatilor, este de 16,2%. Cifra nu a evoluat deloc in decursul unui an. Conform unui raport publicat de Comisia Europeana, diferenta de remunerare dintre femei si barbati este, in continuare, o realitate in toate tarile UE, nivelul sau variind de la 27,3% in Estonia, la 2,3% in Slovenia. Cifrele globale confirma o usoara tendinta descrescatoare in ultimii ani, respectiv o scadere de 1,1% intre 2008 si 2011. Raportul arata ca problemele cele mai mari in combaterea disparitatii salariale in UE sunt aplicarea in practica a normelor privind remunerarea egala si lipsa actiunilor in justitie intentate de femei in instantele nationale.

"Egalitatea de gen este o realizare europeana, cu legi care garanteaza un salariu egal pentru munca egala, egalitatea la locul de munca si drepturi minime la concediu de maternitate. Mai este insa un drum lung de parcurs pana la egalitatea de gen deplina. Disparitatea salariala este inca mare si nu da semne de scadere. Mai mult, o mare parte din evolutia sa rezulta de fapt dintr-un declin al castigurilor salariale ale barbatilor, mai degraba decat dintr-o crestere a salariilor femeilor", a declarat vicepresedintele Viviane Reding, comisarul UE pentru Justitie. "Principiul salariului egal pentru munca egala este inscris in tratatele UE inca din 1957. Este timpul sa devina o realitate si la locul de munca."

Raportul evalueaza aplicarea in practica, in tarile UE, a dispozitiilor privind remunerarea egala si estimeaza ca, in viitor, principala provocare pentru toate statele membre va fi aplicarea corecta si controlul respectarii normelor stabilite de Directiva din 2006 privind egalitatea de sanse .

Comisia, in calitate de gardian al tratatelor, s-a asigurat ca statele membre au transpus corect normele UE privind tratamentul egal, lansand proceduri de constatare a neindeplinirii obligatiilor impotriva a 23 de state membre, ce vizeaza modul in care acestea au transpus o serie de acte legislative ale UE privind egalitatea de gen. Toate aceste cazuri au fost inchise, cu exceptia unuia.

Cu toate acestea, raportul confirma ca aplicarea efectiva a principiului remunerarii egale este obstructionata de lipsa de transparenta a sistemelor de salarizare, de lipsa unor repere clare privind remunerarea egala si de lipsa de informatii clare pentru angajatele afectate de inegalitate. O mai mare transparenta salariala ar putea imbunatati situatia victimelor discriminarii salariale, care ar putea sa se compare mai usor cu lucratorii de sex opus.
    
Pasii urmatori: in realitate, numai doua state membre (Franta si Olanda) au transpus in mod clar si suficient Directiva din 2006 privind egalitatea de sanse, in asa fel incat sa nu mai fie necesara nicio informatie suplimentara din partea lor. Comisia monitorizeaza celelalte 26 de state membre si va depune eforturi pentru a asigura aplicarea si respectarea deplina a drepturilor stabilite de legislatia UE, lansand, daca va fi necesar, noi proceduri de constatare a neindeplinirii obligatiilor.
    
Context

Egalitatea de gen este unul dintre principiile fondatoare ale Uniunii Europene. Principiul remunerarii egale a fost inscris in Tratate inca din 1957 si este introdus si in Directiva 2006/54/CE referitoare la egalitatea de tratament intre femei si barbati in materie de incadrare in munca si ocupare.

Statele membre au datoria de a combate disparitatea salariala de gen, iar sprijinul Comisiei Europene in acest sens constituie un angajament si o prioritate importanta, inscrisa in Strategia Comisiei Europene pentru egalitate intre femei si barbati (2010-2015).

Raportul este insotit de o prezentare cuprinzatoare a jurisprudentei nationale si a UE in materie de egalitate salariala, de o prezentare generala a masurilor intreprinse de Comisie in domeniu si de exemple de bune practici la nivel national.

Printre exemplele de masuri ale Comisiei de combatere a disparitatii salariale de gen se numara: Initiativa "Equality Pays Off" (Egalitatea e rentabila); Recomandarile specifice pentru fiecare tara emise anual, care atrag atentia statelor membre asupra necesitatii de a combate disparitatea salariala; Zilele europene ale egalitatii salariale; schimburile de bune practici si finantarea din fondurile structurale a initiativelor statelor membre.
    
Exemple de bune practici: Egalitatea salariala la nivel national

Parlamentul belgian a adoptat in 2012 o lege care obliga intreprinderile sa efectueze din doi in doi ani o analiza comparativa a structurii lor salariale. Belgia a fost, de asemenea, prima tara din UE care a organizat Ziua egalitatii salariale (in 2005).

Legea franceza din 2006 privind egalitatea salariala impune intreprinderilor sa raporteze salariile, precum si planurile de eliminare a disparitatii salariale de gen. in mod semnificativ, legea impune, de asemenea, angajatorilor sa elaboreze un raport anual scris privind egalitatea de gen si sa il transmita reprezentantilor lucratorilor.

Legea austriaca privind egalitatea de tratament obliga intreprinderile sa elaboreze rapoarte privind egalitatea salariala. Normele care sunt introduse progresiv sunt in prezent obligatorii pentru intreprinderile cu peste 250, 500 si 1000 de angajati. intreprinderile cu peste 150 de angajati vor trebui sa prezinte rapoarte incepand din 2014.

Raportul ofera si alte exemple din statele membre.


Sursa: Comisia Europeana

de Legislatia Muncii