LEGISLATIAMUNCII.ROMunca suplimentara este considerata ca fiind munca prestata in afara duratei normale a timpului de munca saptamanal, respectiv de 40 de ore pe saptamana sau, in cazul tinerilor in varsta de pana la 18 ani, de 30 de ore pe saptamana, durata maxima legala a timpului de munca neputand depasi 48 de ore pe saptamana, inclusiv orele suplimentare.
Prin exceptie, durata timpului de munca, ce include si orele suplimentare, poate fi prelungita peste 48 de ore pe saptamana, cu conditia ca media orelor de munca, calculata pe o perioada de referinta de 3 luni calendaristice, sa nu depaseasca 48 de ore pe saptamana.
Angajatorul nu poate dispune unilateral prestarea muncii suplimentare, avand nevoie de acordul salariatului, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident. Prin urmare, la solicitarea angajatorului, salariatii pot efectua munca suplimentara.
Codul muncii republicat prevede in prezent ca munca suplimentara se compenseaza cu ore libere platite in urmatoarele 60 de zile dupa efectuarea acesteia. Potrivit Codului muncii republicat, salariatului i se va acorda salariul corespunzator orelor prestate peste programul normal de lucru in termen de 60 de zile dupa efectuarea muncii suplimentare. In perioadele de reducere a activitatii angajatorul are posibilitatea de a acorda zile libere platite din care pot fi compensate orele suplimentare ce vor fi prestate in urmatoarele 12 luni.
Potrivit art. 123 din Codul muncii republicat, in cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.
Consilier Ghid complet de Salarizare ReviSal si Contributii sociale
40 Modele de Regulament Intern
Hartuirea si discriminarea la locul de munca Legislatie explicata si studii de caz
Potrivit Codului muncii, sporul pentru munca suplimentara se stabileste prin negociere, in cadrul Contractului colectiv de munca sau, dupa caz, al contractului individual de munca, si nu poate fi mai mic de 75% din salariul de baza.
Din punct de vedere fiscal, atat plata orelor suplimentare, cat si sporul pentru munca suplimentara sunt supuse impozitului pe salarii in temeiul art. 55 si urmatoarele din Codul fiscal.
Noutati
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML