Legalitatea platii salariilor pe card

In baza Ordonantei de urgenta nr. 19/2008 prin care a fost modificat Codul de procedura fiscala a fost extinsa posibilitatea platii obligatiilor fiscale si prin intermediul cardurilor bancare. Astfel, art. 113 alin. (3) lit. c1) reglementeaza data platii prin acest mecanism, respectiv data la care a fost efectuata tranzactia, astfel cum este confirmata prin procedura de autorizare a acesteia.

Prevederea nu a fost imediat pusa in aplicare deoarece, prin ordinul presedintelui ANAF, urmau sa se stabileasca procedura si categoriile de impozite, taxe, contributii si alte venituri ale bugetului general consolidat care pot fi platite prin intermediul cardurilor bancare.

Potrivit Ordinul presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala nr. 718 /2008 pot fi achitate online, la bugetul de stat, prin intermediul cardurilor bancare obligatiile fiscale reprezentand impozit pe venit, plati anticipate cu titlul de impozit, regularizari aferente impozitului pe venit si obligatii fiscale accesorii aferente acestora, pentru urmatoarele categorii de venituri:
­ venituri din activitati comerciale;
­ venituri din profesii libere;
­ venituri din drepturi de proprietate intelectuala;
­ venituri din cedarea folosintei bunurilor;
­ castiguri din transferul titlurilor de valoare;
­ venituri din operatiuni de vanzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract;
­ venituri din activitati agricole;
­ venituri din transferul proprietatii imobiliare din patrimoniul personal;
­ venituri din salarii pentru care angajatii au obligatia stabilirii, declararii si platii impozitului pe venit.


Trebuie remarcat si faptul ca nu vor putea fi achitate si contributiile sociale datorate de catre persoanele fizice care au obligatii fiscale in virtutea calitatii de asigurat in afara calitatii de salariat. In acest context, trebuie amintit faptul ca promovarea cardului prin masuri administrative nu poate atrage decat o reactie negativa din partea pietei - mai ales in conditiile pietei din Romania, unde majoritatea oamenilor sunt in general reticenti la orice fel de masura administrativa.

Astfel, prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 149 din 19 decembrie 2007 privind aprobarea unor masuri in domeniul finantelor publice ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale si locale, precum si institutiile publice din subordinea acestora, indiferent de sistemul de finantare, vor lua masurile necesare pentru plata drepturilor salariale ale personalului prin intermediul cardurilor. Trecerea la plata drepturilor salariale prin intermediul cardurilor pentru institutiile publice cu sediile in municipii si orase se va face pana la data de 31 martie 2008. Un tratament derogatoriu beneficiaza salariatii institutiilor publice cu sediile in mediul rural, care vor beneficia numai la cerere, de plata drepturilor salariale prin intermediul cardurilor.

Pe de alta parte, nu trebuie neglijat faptul ca plata salariilor prin card implica - pentru angajator - costuri mai mici decat plata cash, ce acumuleaza comisioanele bancare, dar si costurile cu ridicarea prin intermediul casieriei a sumelor cuvenite, precum si cozile la casieria institutiei.

Trebuie subliniata prevederea cuprinsa in Codul muncii potrivit careia, ca regula, salariul se plateste in bani cel putin o data pe luna, la data stabilita in contractul individual de munca, in contractul colectiv de munca aplicabil sau in regulamentul intern, dupa caz.

Totodata, potrivit art. 161 alin. (2), plata salariului se poate efectua prin virament intr-un cont bancar, in cazul in care aceasta modalitate este prevazuta in Contractul colectiv de munca aplicabil. Angajatorul nu poate dispune efectuarea platii salariului prin card fara acordul salariatului. Solutia este justificata de faptul ca plata prin card implica diminuarea sumei incasate efectiv de catre salariat ca urmare a comisioanelor practicate de banca.

Asadar, pentru plata prin card a salariului in afara sistemului bugetar acordul salariatului este obligatoriu, acesta putand stabili si contul in care salariul urmeaza a fi virat, nefiind obligatorie utilizarea cardului pe care angajatorul l-a contractat.

In acest context a intervenit Curtea constitutionala care s-a pronuntat cu privire la exceptia de neconstitutionalitate formulata de Avocatul Poporului fata de prevederile art. 5-8 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 149/2007 privind aprobarea unor masuri in domeniul finantelor publice, cu modificarile si completarile ulterioare.

Astfel, analizand sesizarea, Curtea Constitutionala admite exceptia de neconstitutionalitate formulata de Avocatul Poporului si constata ca prevederile incriminate din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 149/2007 contravin:
­ dispozitiilor art. 44 alin. (1) din Constitutie, potrivit carora „Dreptul de proprietate, precum si creantele asupra statului sunt garantate. Continutul si limitele acestor drepturi sunt stabilite prin lege”,
­ prevederilor art. 1 paragraful 1 din primul Protocol aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, potrivit carora „Orice persoana fizica sau juridica are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de lege si de prevederile generale ale dreptului international”.

Chiar daca drepturile salariale nu sunt drepturi reale, cum este dreptul de proprietate, ci drepturi de creanta, in privinta apararii lor, in jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului acestea sunt asimilate cu bunuri, statuandu-se ca notiunile de „bun” si „proprietate” au un sens care „nu este limitat la dreptul de proprietate asupra bunurilor corporale, ci cuprinde si alte drepturi si interese patrimoniale”.

Obligarea personalului din institutiile publice de a primi drepturile salariale prin intermediul cardului conditioneaza folosinta acestor „bunuri” de existenta bancomatelor si automat de vointa unor persoane juridice private cum sunt bancile, care percep pentru eliberarea banilor anumite comisioane.

In aceste conditii, se ajunge la micsorarea drepturilor salariale ale persoanelor din institutiile publice, fara a se tine cont de consimtamantul acestora. Mai mult, titularii cardurilor nu pot folosi si dispune de drepturile lor salariale in orice situatie, fiind tinuti de limitarea zilnica a retragerilor sumelor de bani al caror plafon este stabilit de banca. Or, nici chiar legiuitorul nu poate limita un drept, decat doar pentru un interes de utilitate publica, si nicidecum pentru un interes privat.

Nimeni nu poate impiedica, insa, ca persoana sa poata solicita eliberarea unui card pentru a putea primi drepturile sale salariale sau alte drepturi de creanta in aceasta modalitate financiara.

De altfel, Curtea retine ca art. 6 alin. (2) si art. 8 din ordonanta criticata permit exceptarea de la regula platii drepturilor salariale prin intermediul cardului, dar o asemenea masura este lasata la aprecierea ministrului finantelor publice.

In contextul argumentelor enuntate mai sus, Curtea Constitutionala a decis admiterea exceptiei de neconstitutionalitate si a constatat ca prevederile art. 5-8 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 149/2007 privind aprobarea unor masuri in domeniul finantelor publice sunt neconstitutionale in masura in care din acestea se intelege ca plata drepturilor salariale prin card este obligatorie.