Ce reprezinta planul pentru recuperarea capacitatii de munca

Programul medical de recuperare se integreaza in ansamblul ingrijirilor necesare in vederea refacerii starii de sanatate si restabilirii capacitatii de munca, iar sarcina realizarii lui revine tuturor unitatilor de asistenta medicala ambulatorie si spitaliceasca.


Recuperarea vizeaza in primul rand persoanele care sunt in incapacitate temporara de munca si care prezinta suficiente resurse functionale restante si prognosticul favorabil de evolutie pentru a le permite readaptarea si reincadrarea in munca.
      
Actiunile medicale de recuperare trebuie instituite cat mai curand si aplicate pana la refacerea capacitatii de munca de catre medicul de familie sau de cel de specialitate din unitatile de asistenta medicala in colaborare cu medicii experti ai asigurarilor sociale.
    
In functie de natura, stadiul de evolutie si prognosticul bolii, programul de recuperare este individualizat, cuprinzand toate masurile medicale, precum si unele masuri cu caracter social si profesional, esalonate pe etape, necesare restabilirii functionale sau achizitionarii abilitatilor necesare.

Pentru a se asigura o conduita unitara fiecare plan de recuperare va cuprinde, in raport de natura deficientelor functionale, urmatoarele indicatii:
a. recomandari medicale terapeutice si unitatile sanitare care le efectueaza;
b. masuri ortopedico-chirurgicale reparatorii, cu precizarea unitatii medicale ce le va efectua si durata de aplicare;
c. proceduri fiziokinetobalneoergoterapeutice si de gimnastica medicala, cu indicarea etapelor, duratei si a unitatilor unde se aplica tratamentele respective;
d. protezare (unitatile indicate pentru confectionarea protezelor, ortezelor etc.);
e. recomandari socioprofesionale si modul de rezolvare.

Responsabilitatea realizarii planului de recuperare revine in egala masura medicului expert al asigurarilor sociale si medicului curant care a ingrijit bolnavul si care are obligatia de a colabora cu celelalte cabinete (sectii) de specialitate care participa la actul recuperator complex aplicat bolnavului.
 
Pentru persoanele la care se propune prelungirea concediului medical peste 90 de zile, planul de recuperare se include in documentarul medical respectiv. Medicul expert de la cabinetul de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca si, respectiv, dupa caz, cel de la oficiul de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca, care urmeaza sa aprobe prelungirea concediului medical, verifica modul de intocmire a planului de recuperare, dupa caz, il imbunatateste sau il completeaza in vederea stabilirii celor mai adecvate metode si mijloace recuperatorii.
 
Pentru persoanele care sunt propuse in vederea incadrarii intr-un grad de invaliditate, planul de recuperare va face parte integranta din documentarul de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca. Si in acest caz medicul expert de la unitatea de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca analizeaza si completeaza planul, daca este necesar.
 
Pentru persoanele la care s-a recomandat schimbarea locului de munca se vor stabili indicatii de recuperare in cadrul dispensarizarii efectuate de medicul de la dispensarul medical de la locul de munca sau de medicul de familie.
 
La iesirea din spital a bolnavilor in convalescenta prelungita, prin boli cronice ale aparatului respirator, boli cardiovasculare, boli psihice, ale aparatului locomotor, traumatisme etc. medicul curant are responsabilitatea recomandarii actiunilor pe care bolnavul le va continua, masuri pe care le va consemna detaliat in biletul de iesire din spital si care devin parte componenta a planului de recuperare.

Masuri de recuperare se vor stabili la toate cazurile dispensarizate, de catre medicul de specialitate care a avut bolnavul in tratament, in colaborare cu medicul de familie, urmarindu-se eficienta actiunilor aplicate.

Indicatiile cu caracter socio-profesional se stabilesc de catre medicii experti ai asigurarilor sociale de la cabinetele de expertiza medicala si recuperare a capacitatii de munca teritoriale.

In scopul prevenirii agravarilor si al recuperarii capacitatii de munca, in sistemul public asiguratii pot beneficia de:
a.    indemnizatii pentru trecerea temporara in alta munca (cel mult 90 de zile);
b.    indemnizatii pentru reducerea timpului de munca (cel mult 90 de zile);
c.    ajutoare pentru procurarea de proteze, orteze si alte produse ortopedice, care nu sunt suportate, potrivit legii, de la asigurarile sociale de sanatate;
d.    tratament balnear care nu este suportat, potrivit legii, de la asigurarile sociale de sanatate;
e.    reabilitare profesionala.


Sursa: Casa judeteana de pensii Neamt

de Legislatia Muncii