CNPP: Curtea de conturi a identificat unele probleme privind banii pentru pensii

CNPP a facut mai multe precizari, printr-un comunicat de presa, cu privire la problemele identificate de Curtea de conturi in ceea ce priveste gestionarea si distribuirea banilor pentru pensii. Redam mai jos continutul acestui document:

1. " Din banii pentru plata pensiilor lipsesc peste 6 miliarde de euro; nerealizarea unor venituri la bugetul asigurarilor sociale de stat ca urmare a neincasarii unor creante din anii precedenti"

Potrivit dispozitiilor legale, Casa Nationala de Pensii Publice nu mai are atributii in ceea ce priveste colectarea contributiilor de asigurari sociale din anul 2004.
Evidenta veniturilor asigurate la care se datoreaza contributia de asigurari sociale la fondul pensii s-a realizat, pana la data de 31.12.2010, pe baza declaratiilor nominale lunare pe care angajatorii aveau obligatia sa le depuna la casele teritoriale de pensii. Dupa aceasta data, aceasta evidenta se realizeaza pe baza declaratiei unice (D112) care se depune de catre angajatori la organele fiscale competente. CNPP, prin casele teritoriale de pensii, are atributii numai in domeniul certificarii stagiului de cotizare realizat in sistemul public de pensii si in domeniul determinarii punctajului lunar in vederea pensionarii.

Colectarea efectiva a contributiilor de asigurari sociale precum si urmarirea incasarii acestora se realizeaza de catre ANAF, prin structurile sale teritoriale.   

2.  " Pensii ilegale de aproape 5 milioane de euro"; " CNP-uri eronate, dosare duble de pensie"

Mare parte dintre disfunctionalitatile semnalate sunt cauzate de lipsa unui sistem informatic integrat intre institutiile subordonate Ministerului Muncii, cat si intre minister si celelalte institutii ale statului. Din acest punct de vedere, raportul Curtii de Conturi este argument pentru urgentarea implementarii sistemului informatic integrat.

Legislatia pensiilor prevede anumite incompatibilitati in ceea ce priveste cumulul anumitor categorii de pensii cu venituri de natura profesionala, cum ar fi pensiile de invaliditate si pensiile anticipate si anticipate partiale, cazuri in care pensionarii aveau obligatia sa notifice casele teritoriale de pensii si sa opteze pentru unul sau altul dintre cele doua venituri.
Precizam ca Inspectia Muncii a inceput o campanie nationala de verificare a modului in care angajatorii respecta legea 329/2009 privind interzicerea cumulului pensiei cu alte venituri salariale. Campania se desfasoara in perioada 14 noiembrie 2011 - 13 ianuarie 2012. Datele partiale arata ca din 1844 unitati controlate au fost descoperite doar 35 de persoane care continuau sa cumuleze pensia cu alte venituri salariale.

De asemenea, au existat situatii de CNP-uri eronate din cauza faptului ca, anterior anului 2001, evidenta pensionarilor nu se realiza pe baza acestui mijloc de identificare a persoanelor. Dupa acest an, preluarea in baza de date a sistemului s-a realizat cu mijloace proprii, in special pe baza datelor furnizate de pensionari prin intermediul factorilor postali, conducand uneori la inregistrarea eronata a componentei numerice a CNP-ului.
 Atat in ceea ce priveste incompatibilitatile, cat si in ceea ce priveste corectarea CNP-urilor eronate, casele teritoriale de pensii intreprind periodic suprapuneri ale bazelor de date proprii, precum si cu cele ale autoritatilor competente pentru evidenta populatiei, in scopul identificarii unor astfel de cazuri, procedand la corectarea datelor, la constatarea debitelor si la  recuperarea sumelor incasate necuvenit.
La momentul controlului efectuat de Curtea de Conturi, erau 1672 de cazuri de incompatibilitate si  CNP-uri eronate, acestea din urma reprezentand 0,02% din numarul total al pensionarilor aflati in plata. Dupa dispunerea masurilor legale, in evidenta la nivel national au mai ramas doar 6 cazuri nesolutionate, pentru restul fiind stabilite debite aflate in curs de recuperare, iar numarul CNP-urilor eronate a scazut, in decembrie 2011, la 0,01% din numarul pensionarilor in plata. Situatii exacte, la zi, defalcate pe judete, vor fi pregatite pentru o informare ulterioara.

3. "Peste 12 milioane de euro pentru trimiterea inutila a taloanelor"
 
 Transmiterea taloanelor de pensie este o operatiune mai mult decat necesara, indiferent de modalitatea de achitare a drepturilor (prin posta sau prin banci). Acest document de plata nu numai ca demonstreaza calitatea de pensionar, dar reprezinta si dovada nivelului venitului brut si net cuvenit pensionarilor, avand in vedere atat faptul ca acestia pot fi si beneficiari ai unor indemnizatii platite in baza unor legi cu caracter special, cat si faptul ca asupra venitului brut din pensii se calculeaza si se retin contributii de asigurari sociale de sanatate si impozit.

Precizam ca in perioada 2001 - 2010 cheltuielile totale cu plata pensiilor au crescut de 5,11 ori ca urmare a cresterii numarului de pensionari si a cuantumului pensiilor, ceea ce a condus implicit la cresterea de 3,5 ori a cheltuielilor cu transmiterea pensiilor in anul 2010 fata de anul 2001.

4. " Fondurile private de pensii se ingrasa din banii pensionarilor; Casa de Pensii lucreaza gratuit pentru firmele private"

Participarea persoanelor active la sistemul de pensii obligatorii administrate privat presupune virarea unei parti din contributia individuala pe care asiguratul, prin actul de aderare individuala la un fond de pensii, intelege sa o capitalizeze in acest fond.   

Potrivit legislatiei in vigoare, CNPP este institutia de evidenta in ceea ce priveste participantii la sistemul de pensii obligatorii administrate privat si indeplineste sarcinile si obligatiile dispuse, prin lege, in acest domeniu.

Asa cum au retinut reprezentantii Curtii de Conturi, pentru aceste activitati legea nu a prevazut perceperea unor comisioane de catre CNPP. tinand seama insa de rolul misiunilor de audit si de faptul ca raportul Curtii de Conturi este supus aprobarii in Parlamentul Romaniei, aceste vulnerabilitati pot fi inlaturate prin modificari legislative corespunzatoare.

5. " Sute de mii de contribuabili nu figureaza in sistemul public de pensii

Potrivit legii, exista anumite categorii de persoane care desfasoara activitati independente, fiind obligate sa se asigure in sistemul public de pensii pe baza de declaratie de asigurare, ca urmare a calitatii pe care o au. in functie de modificarile legislative intervenite de-a lungul timpului (din 2001 pana in prezent), a doua conditie care trebuia indeplinita de aceste persoane pentru ca asigurarea lor sa devina obligatorie, a fost realizarea unui anumit nivel anual al veniturilor provenite din astfel de activitati independente. in ceea ce priveste intrarea in sistemul public de pensii ca si persoane asigurate, aceasta se realizeaza prin depunerea unilaterala la casa teritoriala de pensii a declaratiei individuale de asigurare. Ca urmare, din acel moment, persoanele in cauza datoreaza contributii de asigurari sociale.
Specificul activitatilor desfasurate, nu intotdeauna cu caracter permanent sau repetitiv, precum si mediul social de provenienta au condus la scaderea interesului asigurarii pentru pensie. Casele teritoriale de pensii si-au manifestat in permananta rolul activ prin notificari adresate persoanelor care, desi inregistrate la organul fiscal ca beneficiari de venituri din activitati independente, nu se regasesc ca asigurati ai sistemului, utilizand in acest scop informatiile solicitate organelor fiscale. Din compararea datelor si in urma analizarii situatiilor concrete se desprinde concluzia ca - in multe cazuri - exista motive intemeiate ca aceste persoane sa nu aiba obligatia asigurarii in sistemul public de pensii, cum ar fi: neindeplinirea conditiei de venit minim asigurat, calitatea de asigurat sau pensionar - pentru care legea nu obliga la depunerea declaratiei individuale de asigurare, realizarea de venituri in strainatate, pierderea - in cursul anului fiscal - a calitatii de persoana independenta.     
Spre ex., din numarul aproximat de 116.000 de persoane potential obligate la asigurare, dupa notificarile transmise, au fost incheiate un numar de aprox. 24.000 de declaratii de asigurare, iar pentru un numar de aprox. 45.000 de persoane s-a constatat ca nu exista obligatia asigurarii.

6. "Excedent de peste 750 de milioane de euro, paguba de 120; dobanzi platite catre trezorerie de peste 23 milioane de euro"

Casa Nationala de Pensii Publice are incheiate cu MFP  conventii care reglementeaza modul de calcul al dobanzii pe care o plateste pentru deficitul bugetului de pensii, dar si al dobanzii pe care Trezoreria o plateste CNPP pentru excedentul fondului de accidente de munca si boli profesionale. Dobanda incasata la excedentul acestui fond este calculata si virata lunar de catre MFP si se compune dintr-o dobanda fixa, aferenta anilor precedenti si una variabila, aferenta anului in curs. Valoarea dobanzii platite si a celei incasate se inregistreaza  lunar, in contul de executie al BASS, separat pe cele doua componente (pensii si accidente de munca).

Astfel, pentru anul 2012, in luna septembrie 2011 s-au constituit depozite la excedentul fondului de accidente de munca si boli profesionale, pentru care se vor primi dobanzile corespunzatoare.