LEGISLATIAMUNCII.RO
Curtea de Conturi a publicat atat raportul pe anul 2018, cat si raportul pe anul 2019, mentionand totodata neregulile constatate in ce priveste actiunile de control demarate de Directia Generala de Antifrauda Fiscala. In topul acestor nereguli se afla faptul ca aceste controale dureaza prea mult, nu se aplica legile corecte (inspectorii au invocat legi care nu se aplica firmelor), au fost incheiate procese verbale de control in lipsa reprezentantilor legali ai societatilor comerciale devenite intre timp "firme fantoma" si alte nereguli constate de institutia abilitate.
Conform unei analize intocmite de HotNews.ro referitoare la neregulie inscrise in rapoartele amintite, iata care sunt cele 5 nereguli majore identificate de Curtea de Conturi:
1. A fost identificata "durata exagerat de mare a unor actiuni de control, precum si nefinalizarea unor actiuni de control incluse in Planul de control inca din anul 2014", informeaza sursa citata.
Consultati aici raportul pe anul 2018 si raportul pe anul 2019.
Consultati aici raportul pe anul 2018 si raportul pe anul 2019.
2. Referitor la procedurile si instrumentele utilizate pentru determinarea riscului fiscal s-a constatat faptul ca nu au fost utilizate/nu exista proceduri formalizate cu privire la:
Ghid practic de Securitate si Sanatate in Munca
Contributii aferente veniturilor impozabile si neimpozabile in 2024
Consilier - Codul Muncii abonament 12 actualizari
"- analiza de risc in vederea identificarii/selectarii contribuabililor cu risc fiscal ridicat si identificarea de noi domenii, identificarea activitatilor cu risc fiscal;
- constituirea si utilizarea unei baze de date in care sa fie evidentiati comerciantii cu activitate in mediul online in vederea selectarii comerciantilor cu risc fiscal mare;"
3. Totodata, in ce priveste modul de intocmire a actelor de control, potrivit HotNews.ro, se constata urmatoarele:
- au fost identificate situatii de neaplicare a sanctiunii complementare, constand in suspendarea activitatii operatorului economic la unitatea de vanzare a bunurilor sau de prestare a serviciilor pentru 30 de zile, in cazurile in care inspectorii antifrauda au constatat nerespectarea de catre agentii economici a prevederilor OUG nr. 28/1999 privind obligatia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale;
- in unele acte de control se mentioneaza ca s-au intocmit procese-verbale de ridicare de inscrisuri dar, de fapt acestea nu au fost intocmite si nici nu s-au ridicat inscrisuri;
- in unele cazuri, declararea in inactivitate fiscala s-a facut cu intarziere;
- nu in toate cazurile sunt precizate in mod punctual obiectivele controlului;
- s-a constatat ca, in anul 2018, 1.006 actiuni de control au fost finalizate intr-o perioada mai mare de 100 de zile;
4. De asemenea, referitor la procesele-verbale, au existat situatii in care:
- in procesele-verbale intocmite de inspectorii antifrauda fiscala au fost mentionate acte normative care nu pot fi imputate societatilor comerciale;
- procesele-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor au continut erori materiale sau faptele sanctionate au fost descrise insuficient, ceea ce a condus la anularea acestora;
- sanctiunea aplicata nu a fost proportionala cu gradul de pericol social al faptei savarsite;
- prin procesele-verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor au fost aplicate sanctiuni contraventionale pentru fapte prescrise la data respectiva;
- nu au fost motivate deciziile de instituire a masurilor asiguratorii, respectiv pericolul ca debitorul sa se sustraga de la urmarire, sa-si ascunda, eventual sa-si risipeasca patrimoniul;
- masurile asiguratorii dispuse nu au fost stabilite in limita a 150% din valoarea creantei estimate;
5. In plus, se constata in cadrul raportului pe anul 2018, publicat de Curtea de Conturi, ca au existat situatii de neefectuare in timp real a actiunilor de control la societati cu risc fiscal ridicat, fapt ce a condus la urmatoarele situatii:
- incheierea de procese-verbale de control in lipsa reprezentantilor legali ai societatilor comerciale devenite intre timp "firme fantoma";
- instituirea de masuri asiguratorii pentru debite estimate, de cele mai multe ori, in urma consultarii bazelor de date si a informatiilor din aplicatiile informatice ale ANAF, dupa ce activele societatilor comerciale au fost instrainate;
- finalizarea actiunilor de control si instituirea de masuri asiguratorii cu putin timp inainte de intrarea societatilor comerciale in insolventa, nemaifiind posibila individualizarea creantei prin efectuarea de inspectii fiscale in vederea inscrierii la masa credala, instantele judecatoresti desfiintand masurile asiguratorii;
- intocmirea de sesizari penale dupa ce unii reprezentanti legali ai societatilor comerciale auditate - cetateni straini, parasisera deja teritoriul Romaniei.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
