Venitul in scarba la locul de munca dauneaza grav sanatatii

Dorel vine la munca in scarba completa si iremediabila. Are o privire de psihopat din momentul in care iese din casa si pana cand intra in birou. Schiteaza un salut. Nu se aseaza in scaunul de birou. Mai mult se lasa sa cada. Incepe o noua si oribila zi de munca.

Dar lui nu ii pasa. Crede ca asa e si normal. Cam asa spun toti amicii lui despre munca. Unii ii spun "scarbici". Altii ii spun "pe plantatie".

Si e normal ca unele locuri de munca sa fie rele. Dar firesc este sa pleci daca realizezi ca te afli cumva in locul gresit. Suna logic. Asa si este.

Problema? De ce nu pleaca tinerii de la locurile de munca pe care le detesta? Fiindca au impresia ca au timp sa piarda timp si ca locurile de munca sunt putine si ca cele bune sunt luate sau nu exista decat in filme.

Viata nu incepe la 35 de ani, asa cum vrei de multe ori sa te amagesti. Stii tu, ca atunci cand iti spui ca viata este una si trebuie traita, ca nu vrei sa te bosorogesti inca de tanar, ca inca mai vrei sa savurezi viata.

Si ca sa fii sigur ca o savurezi, cel mai bine este sa nu iti faci griji, fiindca grijile fac riduri. Si cariera este un rid in sinea lui. E bine sa te gandesti la cariera atunci cand va fi timpul. Acum te multumesti sa imparti flyere sau sa asezi marfa pe raft la magazin.

Ce naiba! Doar n-au intrat zilele in sac. Parca vorbeste bunica... Avem totul timpul din lume, noi astia din generatia de pusti miraculosi, pretentiosi pana cand nici noi nu mai stim ce avem de facut.

De ce sa nu ai jobul dorit si de ce la varsta de aproape 30 de ani sa nu ai cu ce sa te lauzi cand vorbesti despre cariera ta? De ce sa nu mergi la munca cu zambetul pe buze, de ce sa nu ai o agenda care sa te entuziasmeze? De ce sa raspunzi in doi peri cand te intreaba prietenii cu ce te ocupi? "Mai multe chestii..." a devenit un raspuns obisnuit pentru toti cei care nici ei nu prea stiu ce fac la munca.

"Mai multe chestii..." Bine ca sunt chestii si ca sunt multe. Cantitate fara calitate si fara scop si menire, acesta este dulcele gust al tineretii. Ne bate vantul de ici pana colo si daca este nevoie, cerem bani de la parinti. Ne iubesc.

Dar la fel de mult ne iubesc si daca ne vad facandu-ne un rost in viata. Pe deasupra, vor fi mai mandri de ei insisi, de munca lor de parinti.

Dar nu este nevoie sa iti faci griji, nu tu. Viata se traieste de la o zi la alta, asa cum vedem in filmele americane. Cine se gandeste la pensie? Nici nu este la moda. Este chiar rusinos sa te intereseze de pensie, de asigurare medicala sau de alte porcarii care nu au de-a face cu Ibiza, Dubai, ski jet, JagerMeister si dubstep. Sper ca am nimerit bine cuvintele. Pe mine ma intereseaza pensia.

Deci, de ce vii in scarba la munca? Dorele, daca ma asculti, te rog sa ma crezi ca nu mai este nevoie. Nu faci niciun favor natiei. Nu faci niciun favor nici companiei. Va supravietui si fara tine. Nu iti faci niciun favor nici tie. Fiecare zi in care vii la munca in scarba, este o zi pierduta. Nu te ajuta cu nimic.  

In schimb, ai putea sa deschizi bine ochii, sa privesti in jur si sa realizezi ca singura cale catre o viata fericita este sa fii stapan pe ea. Sa pui piciorul in prag nu este simplu. Unii cred ca este imposibil. Altii cred ca se poate daca exista vointa.

Unii cred ca nu poti munci din pasiune, ca munca inseamna din start povara, ca banii se fac greu si ca poti sa muncesti o viata intreaga si sa nu reusesti vreodata sa iti cumperi o casa, o masina, o vilisoara. Asa e. Se prea poate. Dar decat sa ramai in casa parintilor si sa astepti sa le vina pensia, mai bine pui piciorul in prag si cauti locul de munca unde chiar ai putea sa ai sanse sa vii cu zambetul pe buze. Nimeni nu a reusit nimic din greseala sau fara sa incerce.

Gaseste-ti pasiunea. Odata ce iti gasesti pasiunea, lucrurile se schimba complet. Viata ta nu va mai fi niciodata la fel. Nu te vor incanta banii in mod principal, ci faptul ca in fiecare zi de munca ai ocazia sa construiesti visul la care aspiri, obiectivele pe care vrei sa le indeplinesti. Banii vor veni si ei in curand.

Sa ai un scop, o menire clara in profesia ta, asta schimba tot, absolut tot. Viata nu va mai fi niciodata la fel din momentul in care intelegi ce ai de facut, pentru ce vrei sa depui eforturi in fiecare zi, cu toata dedicarea din lume.

Nu va fi usor. Dar este necesar. Cariera ta incepe oricand decizi tu. Nu astepta sa fii pregatit complet. Nu vei fi niciodata pregatit 100%. Si vei gresi. Vei invata si vei deveni din ce in ce mai bun. Iar progresul realizat te va anima si mai mult. Va deveni combustibilul de care ai nevoie pentru a veni in fiecare zi la munca asa cum nu credeai ca se poate, zambind, cu pasiune si cu drag.

Sa aveti succes, curaj profesional si cariere stralucite!

de Maria Nicutar