Noutati importante privind contractul colectiv de munca!

Razvan Gabriel Cristescu in: " Expertul dvs. in... Legislatia muncii + Asigurari sociale + Resurse umane "

Contractele colective de munca reprezinta un element de stabilitate in desfasurarea raporturilor de munca sau de serviciu, generand beneficii atat pentru salariati, care obtin garantia unor conditii mai bune de lucru si de salarizare, cat si pentru angajatori, care isi "cumpara" linistea in acest fel, blocand initiativa unor conflicte colective de munca la nivelul unitatii.

Temeiul legal
Legea nr. 168/1999 privind solutionarea conflictelor de munca a suferit primele modificari odata cu intrarea in vigoare a Legii nr. 261/2007, publicata in M.Of. nr. 493, din 24 iulie 2007, fiind extinsa sfera situatiilor in care salariatii nemultumiti de atitudinea angajatorului privind nerespectarea legii si a contractului colectiv pot declansa conflicte de interese pe durata de valabilitate a unui contract colectiv de munca la nivel de unitate.

Legea nr. 168/1999 reglementeaza in mod expres si limitativ situatiile in care angajatii dintr-o unitate pot declansa conflicte de interese – referitoare la interesele lor cu caracter profesional, social sau economic – care se pot stinge prin conciliere, mediere ori arbitraj, sau care, dupa caz, pot duce la declansarea grevei:

• refuzul angajatorului de a incepe negocierea contractului colectiv de munca, in conditiile art. 3 alin. (5) – (6) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca;

• neacceptarea revendicarilor formulate de catre salariati;

• refuzul nejustificat al angajatorului de a semna contractul colectiv de munca dupa definitivarea negocierilor;

• neindeplinirea de catre angajator a obligatiei anuale de negociere a salariilor, a timpului si a conditiilor de munca, potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 130/1996.

Atentie

In urma intrarii in vigoare a Legii nr. 261/2007, situatiilor prevazute initial de Legea nr. 168/1999, care pot duce la declansarea unor conflicte de interese, li se adauga o ipoteza noua – situatia in care exista divergente intre angajati si angajator la negocierea anuala obligatorie privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru si conditiile de munca.

Pentru detalii privind conflictele de interese click aici.

Exemplu
Unitatea X a incheiat un contract colectiv de munca valabil pe doi ani, in intevalul octombrie 2007 – octombrie 2009.

Potrivit dispozitiilor art. 3 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 130/1996, angajatorul are obligatia de a initia negocierea salariilor, a duratei timpului de lucru, a programului de lucru si a conditiilor de munca dupa 12 luni de la data intrarii in vigoare a contractului colectiv de munca incheiat pe o perioada mai mare de 1 an.

In cazul dat, angajatorul ar avea obligatia initierii negocierii colective in luna octombrie a anului 2008, sub sanctiunea aplicarii unei amenzi contraventionale in cuantum modic (300 – 600 de lei).

Potrivit Legii nr. 168/1999 in forma sa initiala, angajatorul avea doar obligatia de a initia negocierea anuala, nu si obligatia de a accepta revendicarile sindicatului/reprezentantilor salariatilor – nefiind posibila declansarea unor conflicte colective de munca pe durata valabilitatii CCM.

In urma intrarii in vigoare a Legii nr. 261/2007, angajatii au posibilitatea declansarii unui conflict de interese chiar pe durata de valabilitate a unui contract colectiv de munca la nivel de unitate, daca angajatorul nu le accepta revendicarile formulate in cadrul negocierii anuale a clauzelor CCM privind salariile, timpul/programul de lucru, respectiv conditiile de munca.

Temeiul legal
O alta noutate pe care o aduce Legea nr. 261/2007 consta in largirea sferei angajatilor care nu pot declansa greva, fiind inclus in sfera acestora personalul angajat de forte armate straine stationate pe teritoriul Romaniei, precum si alte categorii de personal carora, prin legi organice, li se interzice acest drept.

Temeiul legal
Odata cu intrarea in vigoare a H.G. nr. 833/2007, publicata in M.Of. nr. 565 din 16 august 2007, incheierea contractelor colective de munca la nivelul institutiilor publice primeste o reglementare speciala pentru prima data de la intrarea in vigoare a Legii nr. 130/1996, care stabilea doar ca pot fi incheiate CCM si la nivelul institutiilor bugetare.

Este de retinut faptul ca acest act normativ li se aplica numai functionarilor publici care se afla in raporturi de serviciu cu institutii/autoritati publice, potrivit Legii nr. 188/1999, republicata.

Sfatul expertului
Cele mai interesante aspecte reglementate prin H.G. nr. 833/2007 sunt urmatoarele:

• lipsa initiativei privitoare la negocierea anuala a CCM este asimilata renuntarii de comun acord la acordul colectiv pentru anul urmator;

• partile pot fi asistate de terti la negocierea colectiva (specialisti in dreptul muncii), sub conditia semnarii de catre acestia a unui angajament de confidentialiate;

• CCM poate fi incheiat numai dupa aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli al institutiei publice, pentru o perioada corespunzatoare exercitiului bugetar (1 an);

• aplicarea CCM se suspenda daca prevederile sale nu pot fi aduse la indeplinire din cauza unor restrictii de ordin financiar;

• CCM incheiat la nivelul unei institutii publice constituie informatie de interes public in conditiile legii;

• neindeplinirea obligatiilor asumate prin CCM atrage raspunderea civila si/sau disciplinara a celor vinovati (inclusiv a conducatorului institutiei publice);

• CCM va fi declarat nul de instanta de contencios administrativ daca se dovedeste ca au fost exercitate presiuni de catre una dintre parti in vederea incheierii/modificarii acestuia.

Pentru detalii privind conflictele de interese click aici.