Reconsiderarea activitatii din independenta in dependenta

Legiuitorul conditioneaza exercitarea activitatii independente de urmatoarele criterii:
− libera alegere a desfasurarii activitatii;
− libera alegere a programului de lucru;
− libera alegere a locului de desfasurare a activitatii;
− riscul pe care si-l asuma intreprinzatorul;
− activitatea se desfasoara pentru mai multi clienti;
− activitatea se poate desfasura nu numai direct, ci si cu personalul angajat de intreprinzator in conditiile legii.

Orice activitate putea fi reconsiderata drept activitate dependenta si pana la intrarea in vigoare a OUG nr. 58/2010 daca organele fiscale constatau ca sunt indeplinite criteriile prevazute la pct. 67 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, respectiv:
• partile care intra in relatia de munca, denumite in continuare angajator si angajat, stabilesc de la inceput felul activitatii, timpul de lucru si locul desfasurarii activitatii;
• partea care utilizeaza forta de munca pune la dispozitia celeilalte parti mijloacele de munca, cum ar fi spatii cu inzestrare corespunzatoare, imbracaminte speciala, unelte de munca si altele asemenea;
• persoana care activeaza contribuie numai cu prestatia fizica sau cu capacitatea intelectuala, nu si cu capitalul propriu;
• platitorul de venituri de natura salariala suporta cheltuielile de deplasare in interesul serviciului ale angajatului, cum ar fi indemnizatia de delegare-detasare in tara si in strainatate, si alte cheltuieli de aceasta natura, precum si indemnizatia de concediu de odihna si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca suportate de angajator potrivit legii;
• persoana care activeaza lucreaza sub autoritatea unei alte persoane si este obligata sa respecte conditiile impuse de aceasta, conform legii.

Asadar, si pana la intrarea in vigoare a OUG nr. 58/2010, organele fiscale puteau reconsidera orice activitate drept activitate dependenta.

Incepand cu data de 1 iulie 2010, noile prevederi ale Codului fiscal introduc criterii mult mai largi in baza carora organele fiscale pot reconsidera drept venituri de natura salariala orice venituri care indeplinesc unul dintre criteriile mentionate la pct. 2.1 al art. 7 alin. (1) din Codul fiscal, respectiv:

a. beneficiarul de venit se afla intr-o relatie de subordonare fata de platitorul de venit, respectiv organele de conducere ale platitorului de venit, si respecta conditiile de munca impuse de acesta, cum ar fi: atributiile ce ii revin si modul de indeplinire a acestora, locul desfasurarii activitatii, programul de lucru;

Exemplu
• lucratorul are stabilita fisa postului;
• lucratorul respecta programul de lucru al platitorului de venit sau un alt program de lucru fix si prestabilit;
• lucratorul isi desfasoara activitatea la sediul platitorului de venit sau la un punct de lucru al acestuia;
• platitorul de venit poate aplica sanctiuni disciplinare;
• platitorul de venit dispune de puterea de directie, supraveghere si control;
• platitorul de venit poate da ordine obligatorii privitoare la modalitatea concreta in care se presteaza munca. In cazul unui contract de munca, se considera ca obligatia de a munci este o obligatie de mijloace, nu de rezultat, in sensul ca salariatul este obligat sa se supuna ordinelor angajatorului cu privire la modalitatea in care sa lucreze, dar el nu va raspunde daca, urmare a acestei activitati, rezultatul nu este cel asteptat. Dimpotriva, o persoana fizica autorizata sau un autor nu va putea primi astfel de ordine, dar va raspunde pentru rezultatul activitatii sale (are o obligatie de rezultat).

b. in prestarea activitatii, beneficiarul de venit foloseste exclusiv baza materiala a platitorului de venit, respectiv spatii cu inzestrare corespunzatoare, echipament special de lucru sau de protectie, unelte de munca si altele asemenea si contribuie numai cu prestatia fizica sau cu capacitatea intelectuala, nu si cu capitalul propriu;

Exemplu
• lucratorul isi desfasoara activitatea exclusic la sediul platitorului de venit.
• lucratorul nu isi asuma riscuri comerciale;
• lucratorul utilizeaza autoturismul pus la dispozitie gratuit de catre platitorul de venit.

c. platitorul de venit suporta in interesul desfasurarii activitatii cheltuielile de deplasare ale beneficiarului de venit, cum ar fi indemnizatia de delegare-detasare in tara si in strainatate, precum si alte cheltuieli de aceasta natura;

Exemplu
• lucratorului i se deconteaza cheltuielile de deplasare;
• platitorul de venit ii plateste lucratorului diurna;
• platitorul de venit deconteaza cheltuielile de cazare in alta localitate a lucratorului care se deplaseaza in scopul desfasurarii activitatii.

d. platitorul de venit suporta indemnizatia de concediu de odihna si indemnizatia pentru incapacitate temporara de munca, in contul beneficiarului de venit;

Exemplu
• lucratorul nu isi asuma riscul de incapacitate temporara de munca.
Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal astfel cum au fost modificate prin HG nr. 791/2010 stabilesc ca o activitate poate fi reconsiderata, potrivit criteriilor prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 2.1 din Codul fiscal, ca activitate dependenta, in cazul in care raportul juridic in baza caruia se desfasoara activitatea nu reflecta continutul economic al acestuia.

Aceste criterii vor trebui luate in considerare de catre o persoana care angajeaza personal, pentru a identifica modalitatea juridica adecvata in care poate realiza aceasta angajare.

Ca urmare, indiferent de denumirea pe care o dau partile unui contract, organul de control are dreptul de a califica el raportul respectiv, daca regaseste unu sau mai multe dintre aceste criterii, consecinta fiind aceea ca impozitul pe venit si contributiile sociale obligatorii, stabilite potrivit legii, vor fi recalculate si virate, fiind datorate solidar de catre platitorul si beneficiarul de venit si inlaturarea beneficiilor de care altminteri ar fi beneficiat prestatorul muncii. In acest caz, se aplica regulile de determinare a impozitului pentru veniturile din salarii realizate in afara functiei de baza.

Solidaritatea presupune posibilitatea organului de control fiscal de a se adresa fie platitorului de venit, fie prestatorului de munca pentru a recupera contributiile care trebuiau platite daca raportul contractual ar fi avut de la inceput calificarea de contract individual de munca.

Contributiile sunt:
• contributia la sistemul asigurarilor sociale de stat (individuala si a angajatorului);
• contributia la sistemul asigurarilor sociale de sanatate (individuala si a angajatorului);
• contributia pentru concedii si indemnizatii;
• contributia pentru accidente de munca si boli profesionale;
• contributia la sistemul asigurarilor pentru somaj (individuala si a angajatorului);
• contributia la Fondul de garantare pentru plata creantelor salariale;
• obligatii prevazute de Legea nr. 448/2006 privind protectia si promovarea drepturilor persoanelor cu handicap.

Totusi, prin Normele metodologice de aplicare a Codului fiscal, astfel cum au fost modificate prin Hotararea Guvernului nr. 791/2010, activitatile desfasurate in mod independent, in conditiile legii, care genereaza venituri din profesii libere, precum si drepturile de autor si drepturile conexe definite potrivit prevederilor Legii nr. 8/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, nu pot fi reconsiderate ca activitati dependente.

Cu privire la drepturile de autor, precizam ca organele fiscale nu vor putea reconsidera drept venituri de natura dependenta orice venituri din drepturi de autor sau conexe pentru simpla indeplinire a unui singur criteriu dintre cele prevazute la art. 7 alin. (1) pct. 2.1.

Pct. 25 din Normele metodologice de aplicare a art. 46 din Codul fiscal care trata drept venituri din salarii veniturile din drepturi de autor realizate de o persoana care utiliza baza materiala a platitorului de venit a fost abrogat.

Insa, raman aplicabile prevederile pct. 24 din Normele metodologice de aplicare a art. 46 din Codul Fiscal potrivit carora, in situatia existentei unei activitati dependente ca urmare a unei relatii de angajare, remuneratia prestarilor rezultate din cesiunile de drepturi de proprietate intelectuala care intra in sfera sarcinilor de serviciu reprezinta venituri de natura salariala, conform prevederilor mentionate in mod expres in contractul dintre angajat si angajator, si se supun impozitarii potrivit prevederilor capitolului III – Venituri din salarii – al titlului III din Codul fiscal.

Veniturile reprezentand drepturi banesti ale autorului unei realizari tehnice nu sunt considerate, din punct de vedere fiscal, venituri din drepturi de proprietate intelectuala.

Conform art. 46 alin. (3) din Codul fiscal, constituie venituri din profesii libere veniturile obtinute din exercitarea profesiilor medicale, de avocat, notar, auditor financiar, consultant fiscal, expert contabil, contabil autorizat, consultant de plasament in valori mobiliare, arhitect sau a altor profesii reglementate, desfasurate in mod independent, in conditiile legii.

In ceea ce priveste veniturile din profesii libere, potrivit Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, sunt considerate venituri din profesii libere veniturile obtinute din prestari de servicii cu caracter profesional, desfasurate in mod individual sau in diverse forme de asociere, in domeniile stiintific, literar, artistic, educativ si altele, de catre:
• medici;
• avocati;
• notari publici;
• executori judecatoresti;
• experti tehnici si contabili;
• contabili autorizati;
• consultanti de plasament in valori mobiliare;
• auditori financiari;
• consultanti fiscali;
• arhitecti;
• traducatori;
• sportivi;
• arbitri sportivi;
• alte persoane fizice cu profesii reglementate desfasurate in mod independent, in conditiile legii.

Prin HG nr. 791/2010, la titlul III „Impozitul pe venit” din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal s-a introdus un nou punct, punctul 233, cu urmatorul cuprins:
„Sunt venituri din profesii libere si veniturile din activitati desfasurate in mod independent, in conditiile legii, ca profesii reglementate, inclusiv in cazul in care activitatea este desfasurata pe baza de contract, pentru societati comerciale sau alte entitati reglementate potrivit legii sa desfasoare activitati care genereaza venituri din profesii libere.”