Potrivit deciziei ICCJ nr. 16/2012, publicata in Monitorul Oficial nr. 817 din 5 decembrie 2012, prin care se admite recursul in interesul legii inaintat de Procurorul General al Romaniei, Inalta Curte de Casatie si Justiti care este termenul de la care se calculeaza termenul de 30 de zile in care un angajator poate aplica o sanctiune disciplinara conform Codului Muncii.
Va reamintim ca Procurorul general al Romaniei a efectuat un recurs cerand Instantei supreme sa pronunte o hotarare prin care sa se asigure interpretarea unitara a prevederilor legale in materie, in conditiile in care instantele le aplicau diferit.
S-a decis astfel ca momentul de la care incepe sa curga termenul de 30 de zile calendaristice pentru aplicarea sanctiunii disciplinare este data inregistrarii raportului final al cercetarii disciplinare prealabile la registratura unitatii.
Decizia ICCJ prevede astfel urmatoarele:
"In interpretarea si aplicarea art. 252 alin. (1) din Codul muncii, republicat, momentul de la care incepe sa curga termenul de 30 de zile calendaristice pentru aplicarea sanctiunii disciplinare este data inregistrarii raportului final al cercetarii disciplinare prealabile la registratura unitatii".
Ghidul angajatului Codul muncii in interesul tau
Ghid practic privind munca desfasurata de cetatenii non-UE pe teritoriul Romaniei
Orele suplimentare si munca in zi de repaus
Contractul de Munca 160 de formulare EDITABILE obligatorii prin lege
Potrivit art. 330^7 alin. (4) din Codul de procedura civila, decizia va trebui aplicata de catre instante incepand cu data la care a fost publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, exceptie facand partile implicate in procesul pe rol.
Totodata, ICCJ a amintit ca legiuitorul a reglementat si un termen maxim de prescriptie de 6 luni, in care poate fi aplicata sanctiunea disciplinara, in scopul de a nu permite angajatorului sa isi exercite abuziv prerogativele si sa prelungeasca nepermis cercetarea prealabila si aplicarea sanctiunii, aspect de natura a afecta raporturile de munca prin crearea unei stari de nesiguranta a salariatului privind securitatea locului sau de munca.