LEGISLATIAMUNCII.ROProcedura contestarii concedierii
Potrivit art. 283 din Codul muncii, cererile in vederea contestarii concedierii pot fi formulate in termen de 30 de zile calendaristice de la data in care a fost comunicata decizia de concediere.
ATENTIE!
Instanta competenta este tribunalul din circumscriptia teritoriala unde isi are sediul reclamantul.
Spre deosebire de alte procese, conflictele de munca se judeca mai repede, in regim de urgenta. Termenele de judecata nu pot fi mai mari de 15 zile.
Procedura de citare a partilor se considera legal indeplinita daca se realizeaza cu cel putin 24 de ore inainte de termenul de judecata.
Sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.
Administrarea probelor se face cu respectarea regimului de urgenta, instanta fiind in drept sa decada din beneficiul probei admise partea care intarzie in mod nejustificat administrarea acesteia (art. 288 din Codul muncii).
Ca urmare, este posibil ca o anumita proba, de exemplu proba audierii salariatului, prealabil concedierii disciplinare, chiar daca poate fi facuta de catre angajator, sa nu mai poata fi depusa in instanta in caz de intarziere.
Potrivit art. 289 din Codul muncii, „hotararile pronuntate in fond sunt definitive siexecutorii de drept“.
Hartuirea si discriminarea la locul de munca Legislatie explicata si studii de caz
Orele suplimentare si munca in zi de repaus
Instruire si testare SSM 5 modele de teste si instructiuni proprii SSM
Decurge de aici ca, in materie de conflicte de munca, hotararile pronuntate in prima instanta pot fi puse in executare fara a fi investite cu formula executorie.
Se deroga astfel de la regula inscrisa in art. 374 alin. (1) din Codul de procedura civila, care prevede ca nicio hotarare nu se va putea executa daca nu este investita cu formula executorie, afara de hotararile pregatitoare si de hotararile executorii provizorii, care se executa si fara formula executorie.
CONCEDIERE: 100 de studii de caz + procedura legala + toate formularele utile. Click aici pt detalii despre CD-ul "Concedierea perfect legala"
Decizia de concediere - La ce trebuie sa aveti grija
Decizia de concediere produce efecte de la data comunicarii ei salariatului. Unul dintre aceste efecte este chiar posibilitatea salariatului de a o contesta.
In momentul in care redactati o decizie de concediere, aveti in vedere permanent riscul de a fi contestata. Scopul angajatorului este ca decizia sa fie corecta si imposibil de atacat. Pentru aceasta trebuie stiut ca:
• Nerespectarea procedurii prevazuta de lege pentru concediere este tot atat de grava ca si nerespectarea conditiilor de fond.
Exemplu
Chiar daca salariatul a savarsit o abatere disciplinara foarte grava, concedierea va putea fi anulata daca nu a fost respectata o cerinta procedurala aparent nesemnificativa: nu s-a prevazut expres in decizie care este termenul in care se va putea ataca desfacerea contractului de munca.
Chiar daca abaterea disciplinara este foarte evidenta – de exemplu, salariatul este violent cu colegii si cu seful sau – concedierea va putea fi anulata daca nu s-a realizat ancheta disciplinara.
Asadar, nu exista conditii mai importante si conditii mai putin importante; nerespectarea oricareia dintre ele se sanctioneaza in acelasi fel – cu nulitatea concedierii.
• In caz de conflict de munca angajatorul nu poate invoca in fata instantei alte motive de fapt sau de drept decat cele precizate in decizia de concediere.
Exemplu
Angajatorul nu poate dovedi in instanta si alte fapte decat cele prevazute in decizie – daca instanta considera sanctiunea concedierii disciplinare ca fiind prea grava, fata de abaterile savarsite.
• Actiunea in contestarea concedierii este scutita de taxa judiciara de timbru si de timbrul judiciar.
Aceasta prevedere poate incuraja salariatul sa conteste concedierea, deoarece nu are,
practic, de facut cheltuieli pentru declansarea procesului.
• Potrivit art. 287 din Codul muncii, sarcina probei in conflictele de munca revine angajatorului, acesta fiind obligat sa depuna dovezile in apararea sa pana la prima zi de infatisare.
Aceasta este una dintre cele mai exigente prevederi ale Codului muncii. Nu numai ca angajatorul trebuie sa dovedeasca, punct cu punct, de ce a operat concedierea si cum anume a procedat. Dar el trebuie sa produca aceste probe chiar la inceputul procesului.
ATENTIE!
Angajatorul nu poate sa mai depuna noi probe, dupa ce procesul deja a inceput!
CONCEDIERE: 100 de studii de caz + procedura legala + toate formularele utile. Click aici pt detalii despre CD-ul "Concedierea perfect legala"
RECOMANDARE
Exista o singura modalitate de preintampinare a unei asemenea situatii: pregatirea dovezilor inca de la data emiterii deciziei de concediere.
Cand emiteti decizia de concediere, comportati-va ca si cum deja v-ati afla in litigiu.
Am realizat ancheta disciplinara? Redactez un proces-verbal semnat de salariat.
Am audiat colegi ai salariatului cu privire la abaterea savarsita de el? Iau declaratiile lor in scris.
I-am propus salariatului trecerea intr-o alta munca? Ii solicit raspunsul in scris.
Veti avea astfel un dosar gata pregatit pentru ipoteza in care primiti citatie in procesul de contestarea concedierii.
Altminteri, daca nu depune toate probele in prima zi de infatisare, angajatorul decade din dreptul de a le mai folosi. Astfel, potrivit art. 77 alin. (2) din Legea nr. 168/1999, „instanta poate sa decada din beneficiul probei admise partea care intarzie nejustificat administrarea acesteia“. Prevederea este reluata in art. 288 din Codul muncii.
Dupa cum apreciaza instantele, aceasta nu presupune o exclusivitate a dreptului de a administra probe. Astfel, salariatul are dreptul sa prezinte, sa propuna si sa solicite instantei administrarea oricaror probe prin mijloace legale, potrivit normelor procedurale reglementate de Codul de procedura civila.
Dimpotriva, sarcina probei este reglementata in favoarea salariatilor. Mai mult, regula se aplica nu numai daca angajatorul se gaseste (ca reclamant sau parat) in proces cu un salariat, ci si cu un sindicat.
Chiar si Curtea Constitutionala a avut prilejul de a se pronunta cu privire la constitutionalitatea prevederilor cuprinse in art. 77 alin. (2) din Legea nr. 168/1999 si art. 288 din Codul muncii, privind decaderea din beneficiul probei a partii care intarzie nejustificat administrarea acesteia (Decizia Curtii Constitutionale nr. 350/2005, publicata in Monitorul Oficial nr. 779 din 26 august 2005).
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia a sustinut ca aceste prevederi fac inoperanta dispozitia art. 287 din Codul muncii, potrivit careia sarcina probei revine angajatorului.
Astfel, in situatia in care angajatorul refuza in mod sistematic sa prezinte dovezile in termenul prevazut de lege ori in termenul dat de instanta, pronuntarea sanctiunii decaderii impotriva angajatorului ajunge practic sa fie in beneficiul acestuia, care prin propria fapta reuseste sa se sustraga de la indeplinirea unei obligatii legale.
Autorul exceptiei a ajuns astfel la concluzia ca protectia dreptului la munca este insuficienta, iar salariatul nu poate beneficia de un proces echitabil.
Respingand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea Constitutionala a aratat ca dispozitiile legale avute in vedere „sunt menite sa asigure solutionarea cu celeritate a conflictelor de munca, in primul rand, in interesul salariatului, al apararii raporturilor de
munca si al exercitarii dreptului la munca.
Angajatorul, in apararea sa, trebuie sa dovedeasca legalitatea si temeinicia masurii de concediere, fiind obligat sa prezinte probele in acest sens inainte de prima zi de infatisare. Daca angajatorul intarzie, in mod nejustificat, administrarea acestor probe, el poate fi decazut chiar si din probele admise anterior“. „In urma decaderii angajatorului din proba admisa in aparare, sarcina administrarii acesteia nu revine salariatului, aplicandu-se in continuare regula generala potrivit careia sarcina probei revine angajatorului.
Si salariatul poate solicita administrarea unor probe prin care tinde sa dovedeasca nelegalitatea ori netemeinicia deciziei de concediere. In situatia in care probele solicitate de salariat si admise de instanta sunt detinute de angajator, acesta va fi obligat sa le prezinte. In aceste conditii nu sunt lezate garantiile procedurale care asigura desfasurarea unui proces echitabil si intr-un interval de timp rezonabil, in interesul legitim al fiecareia dintre partile litigante“.
Ulterior, Curtea Constitutionala avea sa se pronunte in acelasi sens (prin Decizia nr. 461/2006, publicata in Monitorul Oficial nr. 580 din 5 iulie 2006), aratand ca art. 75 din Legea nr. 168/1999 nu trebuie interpretat ca permitand exclusiv angajatorului administrarea probelor, ci doar ca marcand momentul – prima zi de infatisare – in care acesta are dreptul de a o face.
De mentionat ca in practica se constata exercitiul frecvent al principiului rolului activ al instantei judecatoresti, consacrat de prevederile de drept comun (art. 129 alin. (4) si (5) din Codul de procedura civila) care pune in discutia partilor si dispune din oficiu,
chiar daca partile se opun, administrarea in cauza a oricaror probe utile, pertinente si concludente pentru justa solutionare a cauzei.
CONCEDIERE: 100 de studii de caz + procedura legala + toate formularele utile. Click aici pt detalii despre CD-ul "Concedierea perfect legala"
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
