4 Decizii ale Inaltei Curti care au modificat legislatia muncii in 2016

Codul Muncii reprezinta principalul act normativ care reglementeaza tot ceea ce tine de raporturile de munca. Insa, asa cum ati constatat deja in practica, anumite recursuri in interesul legii conduc la modificari importante ale unor prevederi legale, cu titlu obligatoriu pentru toti angajatorii.

Astfel, in prima jumatate a anului 2016, Inalta Curte a introdus schimbari majore in legislatia muncii, prin Deciziile sale. In continuare, vom recapitula aceste modificari a caror importanta nu poate fi neglijata.

1. Odata comunicata, decizia de concediere nu mai poate fi revocata

Angajatorul nu mai are posibilitatea de a-si schimba decizia cu privire la concediere, in orice moment.

Prin Decizia nr.18/2016, Inalta Curte a hotarat faptul ca "decizia de concediere poate fi revocata pana la data comunicarii acesteia catre salariat, actul de revocare fiind supus exigentelor de comunicare corespunzatoare actului pe care il revoca (decizia de concediere)".

In conditiile in care decizia de concediere produce efecte juridice din momentul in care aceasta este comunicata angajatului, angajatorul nu mai poate revoca decizia de concediere, dupa ce a fost comunicata.

In concluzie, daca doriti sa reluati raporturile de munca cu salariatul caruia i-ati comunicat decizia de concediere, singura optiune este incheierea unui nou contract de munca. In cazul unei concedieri nelegale, contestata de catre salariat, numai instanta poate dispune reintegrarea - angajatorul nu mai poate devoca decizia cu scopul evitarii unui proces.

Mai multe informatii AICI

2. Munca la negru nu se mai refera doar la persoanele fara CIM, ci si la salariatii care muncesc pe durata suspendarii CIM

Munca la negru nu mai este definita doar ca primirea la munca a persoanelor fara contract de munca, ci si ca munca prestata de salariatii cu CIM suspendat.

Prin Decizia nr. 20.2016, Inalta Curte a hotarat faptul ca "In sintagma "fara incheierea unui contract individual de munca" prevazuta de dispozitiile art. 260 alin. (1) lit. e) Codul Muncii, republicat, se include si situatia contractului individual de munca suspendat".

Pana la data emiterii acestei Decizii, munca la negru era definita drept primirea la munca a unei persoane fara incheierea unui contract individual de munca. De la data publicarii Deciziei ICCJ in Monitorul Oficial, primirea la munca a angajatilor cu CIM suspendat va constitui, de asemenea, contraventie.

Asadar, indiferent de temeiul de suspendare a contractului individual de munca, prestarea muncii pe durata suspendarii CIM NU este legala si risca sanctiuni corespunzatoare.

Mai multe informatii AICI

3. Salariatul cu CIM suspendat pe durata cercetarii disciplinare sau in urma depunerii unei plangeri penale are dreptul la despagubiri din partea angajatorului

Curtea Constitutionala a hotarat ca angajatorul nu mai are posibilitatea de a suspenda contractul individual de munca pe durata cercetarii disciplinare a salariatului, sau in cazul depunerii unei plangeri penale impotriva acestuia.

In urma problemelor de aplicare a acestei decizii in cazul contractelor deja suspendate pe aceste temeiuri, Inalta Curte s-a pronuntat prin Decizia 19/2016, care stabileste ca persoanele in aceasta situatie beneficiaza de un "drept de creanta constand într-o despagubire echivalenta cu remuneratia cuvenita salariatilor, pe durata suspendarii, in cauzele nesolutionate definitiv la data publicarii deciziei instantei de contencios constitutional in Monitorul Oficial".

Asadar, angajatorul are obligatia de a plati o despagubire egala cu salariul de care a fost lipsit pe perioada suspendarii, daca sentinta definitiva nu a fost pronuntata pana la data de 17 iunie 2016.

Mai multe informatii AICI

4. Contractul colectiv de munca nu poate fi anulat de catre un organism fiscal

Drepturile salariale ale bugetarilor se stabilesc prin lege si nu pot constitui obiectul negocierilor. Insa, in practica, s-au constat cazuri in care aceste drepturi au fost modificate in CCM.

Prin Decizia nr 17/2016, Inalta Curte de Casatie si Justitie a stabilit ca decizia Curtii de Conturi, "emisa in exercitarea atributiilor sale de control", privind drepturile acordate nelegal, nu anuleaza contractul colectiv de munca prin care au fost acordate acele drepturi.

Asadar, numai o instanta de drept al muncii poate anula contractul colectiv, din oficiu sau la solicitarea partilor interesate. Un organism fiscal nu poate anula contractul colectiv de munca.

Mai multe informatii AICI.

de Isabela Alexe