Mai mult, salariatele insarcinate au dreptul la 16 ore dispensa pentru consultatii prenatale, fara reducerea salariului. De asemenea, ele au dreptul, atunci cand medicul considera necesar, sa li se reduca programul de lucru de la 8 ore la 6 ore.
Asa cum bine stim, salariatele insarcinate sunt protejate impotriva concedierii din momentul in care si-au informat in scris angajatorii cu privire la situatia lor medicala, cu anexarea unei adeverinte medicale de la medicul specialist sau de la medicul de familie, care sa confirme acest diagnostic.
Dar asta nu este tot. Lucrurile sunt putin mai complexe si le vom lamuri in cadrul acestui material complet.
Sa o luam de la bun inceput, de la informarea angajatorului cu privire la starea medicala a salariatei.
Dupa informare, angajatorul este obligat sa instiinteze medicul de medicina muncii si inspectoratul teritorial de munca cu privire la aceasta situatie.
Orele suplimentare si munca in zi de repaus
Noua lege a pensiilor Ghid practic
Regulamentul intern in avantajul dvs Ghid complet
Salariatei trebuie sa i se evalueze locul de munca din punctul de vedere al riscurilor de securitare si sanatate in munca, riscuri ce pot avea efect negativ asupra sanatatii ei sau a fatului. In situatia in care exista riscuri de aceasta natura, angajatorul este obligat prin lege sa modifice conditiile de lucru/ locatia salariatei/ specificul activitatii astfel incat salariata sa aiba toate conditiile optime de lucru si fara efecte negative asupra sanatatii si securitatii acesteia si fatului ei.
In situatia in care angajatorul nu poate asigura conditiile sigure pentru salariata insarcinata, aceasta va intra in concediu de risc maternal. Aici incepe primul concediu adresat salariatelor insarcinate, atunci cand medicul recomanda necesitatea lui.
Concediul de risc maternal
Este concediul de care beneficiaza salariatele gravide, care au nascut recent, care alapteaza, pentru protectia sanatatii si securitatii lor si/sau a fatului ori a copilului lor.
Daca o salariata gravida, lauza sau care alapteaza desfasoara la locul de munca o activitate care prezinta riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa ori cu repercusiuni asupra sarcinii si alaptarii, angajatorul este obligat:
– sa ii modifice in mod corespunzator conditiile si/sau orarul de munca SAU
– daca nu este posibil, sa o repartizeze la alt loc de munca fara riscuri pentru sanatatea sau securitatea sa, conform recomandarii medicului de medicina a muncii sau a medicului de familie, cu mentinerea veniturilor salariale.
In situatia in care nici repartizarea la un alt loc de munca nu este posibila, salariata gravida, lauza sau care alapteaza are dreptul la concediu de risc maternal.
Concediul de risc maternal se poate acorda, in intregime sau fractionat, pe o perioada ce nu poate depasi 120 de zile, de catre medicul de familie sau de medicul specialist, care va elibera un certificat medical in acest sens.
Concediul si indemnizatia de risc maternal se acorda fara conditie de stagiu de cotizare.
Pe durata concediului de risc maternal se acorda o indemnizatie de risc maternal care se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.
Cuantumul indemnizatiei de risc maternal reprezinta 75% din baza de calcul stabilita conform prevederilor art. 10 din OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate.
Certificatele de concediu de risc maternal se elibereaza de medicul de familie sau medicul de specialitate obstetrica-ginecologie, cu avizul medicului de medicina muncii, pe perioade de maximum 30 de zile calendaristice, pe o durata totala de maximum 120 de zile calendaristice, in intregime sau fractionat, asiguratelor gravide, asiguratelor care au nascut recent sau care alapteaza.
Indemnizatia de risc maternal se plateste salariatei, la cerere, pe baza certificatului medical care se elibereaza de medicul de familie sau de medicul specialist, cu avizul medicului de medicina muncii.
Angajatorul nu are voie sa dispuna incetarea raporturilor de munca sau de serviciu in cazul salariatei care se afla in concediu de risc maternal.
Concediul de maternitate
Concediul de maternitate poate fi acordat mamei, inainte sau dupa nastere, pe o perioada de cel mult 126 de zile.
Perioada de prenatal poate fi compensata in parte cu cea de postnatal, in functie de optiunea persoanei sau de recomandarea medicului.
Beneficiaza de indemnizatia de maternitate salariatele care, in ultimele 12 luni anterioare primei zile de concediu medical inscrise in certificatul de concediu medical, au un stagiu de cotizare de cel putin o luna sau fractiuni de luna totalizand minimum 22 de zile.
Calculul si plata indemnizatiei de asigurari sociale se fac lunar de catre angajator, cel mai tarziu odata cu lichidarea drepturilor salariale pe luna respectiva, in cazul persoanelor care se afla in raporturi de munca sau de serviciu.
Cuantumul brut lunar al indemnizatiei de maternitate este de 85% din baza de calcul stabilita conform art. 10 din OUG 158/2005 privind concediile si indemnizatiile de asigurari sociale de sanatate.
Baza de calcul a indemnizatiei de maternitate se determina ca medie a veniturilor lunare din ultimele 6 luni din cele 12 luni din care se constituie stagiul de cotizare, pana la limita a 12 salarii minime brute pe tara lunar, pe baza carora se calculeaza contributia pentru concedii si indemnizatii.
Concediul paternal
Concediul paternal reprezinta un drept ce se cuvine tatalului copilului nou-nascut, doar daca acesta detine calitatea de salariat.
Concediul paternal se acorda la cerere, in primele 8 saptamani de la nasterea copilului, justificat cu certificatul de nastere al acestuia, din care rezulta calitatea de tata a petitionarului.
Indemnizatia de concediu paternal se plateste din fondul de salarii al unitatii si este echivalenta cu salariul corespunzator perioadei respective.
Concediul pentru cresterea copilului
Potrivit dispozitiilor OUG 111/2010 privind concediul si indemnizatia pentru cresterea copiilor, persoanele care, in ultimii 2 ani anterior datei nasterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri din salarii, venituri din activitati independente, venituri din activitati agricole supuse impozitului pe venit potrivit prevederilor Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, pot beneficia optional de urmatoarele drepturi:
- concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, respectiv 3 ani in cazul copilului cu handicap, precum si de o indemnizatie lunara in cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate in ultimele 12 luni.
Simplificat, salariatul poate beneficia de concediu pentru cresterea copilului:
– pana la implinirea varstei de 2 ani;
– pana la implinirea varstei de 3 ani in cazul copilului cu handicap.
Concediu crestere copil
- se acorda optional, la cererea oricaruia dintre parintii copilului;
- este conditionat de realizarea de venituri impozabile o perioada de 12 luni in ultimii 2 ani anterior nasterii copilului;
- se acorda pe o perioada lunga de timp, respectiv pana cand copilul implineste 2 ani, iar in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani;
- obligatoriu poate fi efectuat numai dupa concediul de maternitate
Legea nr. 66/2016, publicata in Monitorul Oficial nr. 304 din 20 aprilie 2016, a modificat Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul si indemnizatia lunara pentru cresterea copiilor.
Incepand cu data de 1 iulie 2016, salariatii nu vor mai opta pentru CCC de 1 an. In schimb, solicitantul CCC va putea beneficia de concediu pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani, perioada in care va beneficia si de o indemnizatie lunara.
Atentie la faptul ca nu mai exista conditionarea acordarii indemnizatiei de CCC de realizarea veniturilor supuse impozitului intr-o perioada limitata de 12 luni anterioare nasterii, asa cum se intampla in legislatia anterioara Legii nr. 66 din 2016.
Concret, solicantul CCC poate sa realizeze venituri supuse impozitarii pe 2 ani. In acest interval de 2 ani, salariatul trebuie sa realizeze venituri supuse impozitarii timp de 12 luni. Detalii aici >>>>
Concediul pentru ingrijirea copilului bolnav
Concediul pentru ingrijirea copilului bolnav necesita un stagiu de cotizare de o luna in ultimele 12 anterioare lunii de acordare a concediului medical.
Evident, este un concediu medical care se poate acorda oricaruia dintre parinti atunci cand copilul este bolnav.
Asiguratii au dreptul la concediu si indemnizatie pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani, iar in cazul copilului cu handicap, pentru afectiunile intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani. Indemnizatia se suporta integral din bugetul Fondului national unic de asigurari sociale de sanatate.
Beneficiaza de aceasta indemnizatie, optional, unul dintre parinti, daca persoana in cauza indeplineste conditiile de stagiu de cotizare.
Durata de acordare a indemnizatiei este de maximul 45 de zile calendaristice pe an pentru un copil. Exceptie fac situatiile in care copilul a fost diagnosticat cu boli infectocontagioase, neoplazii, este imobilizat in aparat gipsat, este supus unor interventii chirurgicale. In aceste situatii, durata concediului medical va fi stabilit de medicul curant.
Dupa ce sunt depasite 90 de zile, durata concediului medical va fi stabilita de medicul specialist, cu aprobare din partea medicului expert al asigurarilor sociale.
Cuantumul brut lunar al indemnizatiei pentru ingrijirea copilului bolnav este de 85% din baza de calcul stabilita conform legii.
Salariatele si salariatii aflati in concediul de ingrijire a copilului bolnav nu vor fi concediate, asa cum este prevazut in lege.
Ziua libera pentru ingrijirea sanatatii copilului