Atentie: Concediile fara plata pentru formare profesionala se vor considera vechime in munca

Raluca Dimitriu
Raluca Dimitriu
23 Aprilie 2015
23 Aprilie 2015
Raluca Dimitriu
Raluca Dimitriu
concediu formare profesionalaconcediu pentru formare profesionalaformare profesionala
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

Articol de specialitate oferit de Raluca Dimitriu


Formarea profesionala poate fi initiata de catre angajator - si cu privire la aceasta ipoteza am facut cateva precizari saptamana trecuta – sau de catre salariat. In acest din urma caz, salariatul va formula o cerere de concediu fara plata, pe care angajatorul are dreptul de a o refuza numai daca absenta salariatului ar prejudicia grav desfasurarea unitatii.

Asadar, o astfel de cerere nu poate fi refuzata in mod discretionar, ci doar motivat. Sa nu uitam ca angajatorul are chiar obligatia de a asigura salariatilor participarea la programe de formare profesionala, o data la 2 ani sau la 3 ani, in functie de numarul de salariati (art. 194 din Codul muncii).  

Codul muncii prevede insa o serie de conditii pe care trebuie sa le indeplineasca cererea de concediu fara plata de formare profesionala; daca aceste conditii nu sunt indeplinite, angajatorul poate refuza cererea fara sa mai aiba nevoie de o alta motivatie. Astfel, cererea de concediu fara plata pentru formare profesionala trebuie:

- sa fie inaintata angajatorului cu cel putin o luna inainte de efectuarea acestuia;
- sa precizeze data de incepere si de sfarsit a stagiului de formare profesionala;
- sa cuprinda domeniul de formare profesionala;
- sa precizeze denumirea institutiei de formare profesionala.

Daca cererea de concediu indeplineste aceste conditii, in mod normal ea va trebui acceptata. Altminteri, salariatul ar putea introduce actiune impotriva angajatorului, sustinand ca respingerea cererii sale a constituit abuz de drept.

De exemplu, daca salariatul depune o cerere de formare profesionala, nu veti avea posibilitatea de a o respinge, chiar daca:
- formarea profesionala avuta in vedere de catre salariat nu are legatura cu postul ocupat sau cu interesele companiei;
- angajatul respectiv a beneficiat deja de formare profesionala, platita de catre angajator, potrivit prevederilor legale;
- absenta salariatului prejudiciaza compania, dar nu se poate face dovada ca este vorba despre un prejudiciu “grav”. Ii revine instantei dreptul de a aprecia ce inseamna prejudiciu grav, de la caz la caz.

Ca urmare a modificarii Codului muncii prin Legea nr. 12/2015, concediile fara plata pentru formare profesionala se vor considera vechime in munca.

Astfel, desi de principiu concediile fara plata se scad din vechimea in munca (potrivit art. 16 alin. (5) introdus prin Legea nr. 12/2015, dar corespunzator unei reguli preexistente), concediile fara plata acordate in conditiile art. 155 si 156 fac exceptie. Se mentine insa conditia ca aceste concedii sa fi fost aprobate de catre angajator, cu circumstantierile pe care le-am facut mai sus.

« Iata ce precizeaza Legea 12 din 2015 »

   Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege.

    ART. I
    Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:

    1. La articolul 16, dupa alineatul (4) se introduc doua noi alineate, alineatele (5) si (6), cu urmatorul cuprins:
    "(5) Absentele nemotivate si concediile fara plata se scad din vechimea in munca.
    (6) Fac exceptie de la prevederile alin. (5) concediile pentru formare profesionala fara plata, acordate in conditiile art. 155 si 156."

    2. La articolul 56 alineatul (1), litera c) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    "c) la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; la data comunicarii deciziei de pensie in cazul pensiei de invaliditate de gradul III, pensiei anticipate partiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare; la data comunicarii deciziei medicale asupra capacitatii de munca in cazul invaliditatii de gradul I sau II;"

    3. La articolul 92, dupa alineatul (2) se introduc doua noi alineate, alineatele (3) si (4), cu urmatorul cuprins:
    "(3) Salariul primit de salariatul temporar pentru fiecare misiune nu poate fi inferior celui pe care il primeste salariatul utilizatorului, care presteaza aceeasi munca sau una similara cu cea a salariatului temporar.
    (4) In masura in care utilizatorul nu are angajat un astfel de salariat, salariul primit de salariatul temporar va fi stabilit luandu-se in considerare salariul unei persoane angajate cu contract individual de munca si care presteaza aceeasi munca sau una similara, astfel cum este stabilit prin contractul colectiv de munca aplicabil la nivelul utilizatorului."

    4. La articolul 145, alineatul (2) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    "(2) Durata efectiva a concediului de odihna anual se stabileste in contractul individual de munca, cu respectarea legii si a contractelor colective de munca aplicabile."

    5. La articolul 145, dupa alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (4)-(6), cu urmatorul cuprins:
    "(4) La stabilirea duratei concediului de odihna anual, perioadele de incapacitate temporara de munca si cele aferente concediului de maternitate, concediului de risc maternal si concediului pentru ingrijirea copilului bolnav se considera perioade de activitate prestata.
    (5) In situatia in care incapacitatea temporara de munca sau concediul de maternitate, concediul de risc maternal ori concediul pentru ingrijirea copilului bolnav a survenit in timpul efectuarii concediului de odihna anual, acesta se intrerupe, urmand ca salariatul sa efectueze restul zilelor de concediu dupa ce a incetat situatia de incapacitate temporara de munca, de maternitate, de risc maternal ori cea de ingrijire a copilului bolnav, iar cand nu este posibil urmeaza ca zilele neefectuate sa fie reprogramate.
    (6) Salariatul are dreptul la concediu de odihna anual si in situatia in care incapacitatea temporara de munca se mentine, in conditiile legii, pe intreaga perioada a unui an calendaristic, angajatorul fiind obligat sa acorde concediul de odihna anual intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care acesta s-a aflat in concediu medical."

    6. Articolul 146 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
    "Art. 146. - (1) Concediul de odihna se efectueaza in fiecare an.
    (2) In cazul in care salariatul, din motive justificate, nu poate efectua, integral sau partial, concediul de odihna anual la care avea dreptul in anul calendaristic respectiv, cu acordul persoanei in cauza, angajatorul este obligat sa acorde concediul de odihna neefectuat intr-o perioada de 18 luni incepand cu anul urmator celui in care s-a nascut dreptul la concediul de odihna anual.
    (3) Compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat este permisa numai in cazul incetarii contractului individual de munca."

    ART. II
    La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:
    a) art. 22 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 6/2007 privind unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale functionarilor publici pana la intrarea in vigoare a legii privind sistemul unitar de salarizare si alte drepturi ale functionarilor publici, precum si cresterile salariale care se acorda functionarilor publici in anul 2007, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 66 din 29 ianuarie 2007, aprobata cu modificari prin Legea nr. 232/2007, cu modificarile ulterioare;
    b) art. 23 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 10/2008 privind nivelul salariilor de baza si al altor drepturi ale personalului bugetar salarizat potrivit Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar si personalului salarizat potrivit anexelor nr. II si III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza in sectorul bugetar si a indemnizatiilor pentru persoane care ocupa functii de demnitate publica, precum si unele masuri de reglementare a drepturilor salariale si a altor drepturi ale personalului contractual salarizat prin legi speciale, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 79 din 1 februarie 2008, aprobata cu modificari prin Legea nr. 177/2008, cu modificarile si completarile ulterioare.

    Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (1) din Constitutia Romaniei, republicata.

                        PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
                             VALERIU-STEFAN ZGONEA

                             PRESEDINTELE SENATULUI
                    CALIN-CONSTANTIN-ANTON POPESCU-TARICEANU

    Bucuresti, 20 ianuarie 2015.
    Nr. 12.
NOUTATI din Legislatia muncii

Pregatiti-va sa radeti cu lacrimi!


Savurati cele 12 caricaturi absolut dementiale
prezentate in Calendarul Vesel al Managerului HR 2025!


Vedeti AICI Caricaturile >>


 

 

Atentie!

Descarcati raportul GRATUIT

"CCM, RI plus alte acte ce vizeaza legislatia muncii"
CCM, RI plus alte acte ce vizeaza legislatia muncii

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016


 

 

 
 
 

Descarcati raportul GRATUIT
“CCM, RI plus alte acte ce vizeaza legislatia muncii”

exclusiv abonatilor la newsletterul gratuit E-News LegislatiaMuncii.


 
NOU in CODUL MUNCII
Descarcati raportul
GRATUIT
"CCM, RI plus alte acte ce vizeaza legislatia muncii"
Adauga mai jos adresa ta de email
si primesti Raportul Gratuit
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016
[x]