LEGISLATIAMUNCII.ROIn acceptiunea Codului muncii concedierea reprezinta incetarea contractului individual de munca din initiativa angajatorului.
Legislatia muncii prevede numeroase cazuri in care salariatul are drept la protectie:
1. concedierea salariatilor nu poate fi dispusa in cazurile prevazute la art. 60 din Codul muncii
2. evaluarea prealabila in caz de concediere pentru necorespundere profesionala si ancheta prealabila in caz de concediere pentru motive disciplinare (art. 63 alin. (2) din Codul muncii)
Manual de prim ajutor si interventie in situatii de urgenta
Noua lege a pensiilor Ghid practic
Consilier Ghid complet de Salarizare ReviSal si Contributii sociale
3. in cazul in care concedierea se dispune pentru motivele prevazute la art. 61 lit. c) si d), precum si in cazul in care contractul individual de munca a incetat de drept in temeiul art. 56 alin. (1) lit. e), art. 64 din Codul muncii prevede ca angajatorul are obligatia de a-i propune salariatului alte locuri de munca vacante in unitate, compatibile cu pregatirea profesionala sau, dupa caz, cu capacitatea de munca stabilita de medicul de medicina a muncii. Daca angajatorul nu dispune de locuri de munca vacante, are obligatia de a solicita sprijinul agentiei teritoriale de ocupare a fortei de munca in vederea redistribuirii salariatului, corespunzator pregatirii profesionale sau, dupa caz, capacitatii de munca stabilite de medicul de medicina a muncii, urmand sa ii comunice salariatului solutiile propuse de agentie.
4. in cazul concedierii pentru inaptitudine fizica sau psihica salariatul beneficiaza de o compensatie, in conditiile stabilite in contractul colectiv de munca aplicabil sau in contractul individual de munca, dupa caz.
5. salariatii concediati pentru motive care nu tin de persoana lor beneficiaza de masuri active de combatere a somajului si pot beneficia de compensatii in conditiile prevazute de lege si de contractul colectiv de munca aplicabil.
6. persoanele concediate in temeiul art. 61 lit. c) si d), al art. 65 si 66 beneficiaza de dreptul la un preaviz ce nu poate fi mai mic de 20 zile lucratoare. Fac exceptie persoanele concediate in temeiul art. 61 lit. d) (necorespundere profesionala), care se afla in perioada de proba.
7. mentionam insa ca adesea contractele colective de munca la diverse niveluri prevad termene de preaviz mai mari, care trebuie respectate ca atare de angajator.
8. concedierea dispusa cu nerespectarea procedurii prevazute de lege este lovita de nulitate absoluta (art. 76).
Sursa: Angajarea si integrarea salariatilor intr-o companie
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
