LEGISLATIAMUNCII.RO
Inaptitudinea fizica si/sau psihica la care se refera art. 61 lit. c) din Codul muncii este punctuala. Salariatul este in general apt de munca, ca dovada ca, odata concediat, el devine somer.
Potrivit art. 5 pct. IV din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, publicata in Monitorul Oficial nr. 103 din 6 februarie 2002, cu modificarile ulterioare, somerul este persoana care indeplineste, intre altele, conditia ca starea de sanatate si capacitatile fizice si psihice sa o faca apta pentru prestarea unei munci. Cu alte cuvinte, persoana concediata in temeiul art. 61 lit. c) este apta pentru prestarea unei munci, doar ca nu a acelei munci pe care o prestase la angajatorul care a concediat-o.
Potrivit art. 62 alin. (1) din Codul muncii, decizia de concediere trebuie emisa in termen de 30 de zile de la data constatarii cauzei concedierii.
Care este acest moment, in cazul concedierii pentru inaptitudine?
Intr-adevar, in practica instantelor judecatoresti s-a decis ca angajatorul are la dispozitie 30 de zile pentru a emite decizia de concediere nu de la data emiterii fisei de aptitudine, ci de la data la care fisa de aptitudine a ramas definitiva. Mentionam ca salariatul poate contesta fisa de aptitudine in termen de 7 zile de la primirea acesteia.
Plati compensatorii concediere inaptitudine fizica sau psihica
In cazul concedierii pentru inaptitudine fizica sau psihica, salariatul beneficiaza de o compensatie, in conditiile stabilite in contractul colectiv de munca aplicabil sau in contractul individual de munca, dupa caz. Salariatul concediat in acest temei are dreptul la indemnizatie de somaj, deoarece nu este lipsit de capacitate de munca.
Caracterul obligatoriu al concedierii pentru inaptitudine
Trebuie aratat ca o persoana concediata pentru inaptitudine fizica/psihica nu este un somer „obisnuit”. Nu este o persoana care sa aiba deschisa intreaga plaja de activitati corespunzatoare pregatirii sale, de pe piata muncii. Si totusi, spre deosebire de persoanele care se incadreaza intr-un grad de invaliditate, sau de persoanele aflate in incapacitate temporara de munca, nu beneficiaza de nici un tip de prestatie speciala de asigurari sociale, desi este evident ca reinsertia pe piata muncii este mai dificila decat in cazul persoanelor concediate in alte temeiuri.
Aptitudinea salariatului la ocuparea locului de munca si la indeplinirea atributiilor corespunzatoare acestuia este analizata prin raportare la indemanarea, aptitudinile, sanatatea, nivelul de performanta fizica sau intelectuala precum si structura psihica a salariatului. Diminuarea sau pierderea unor capacitati biologice nu poate avea drept consecinta concedierea, daca ea nu s-a soldat cu obtinerea unor rezultate mai slabe la locul de munca.
Dimpotriva, se porneste de la constatarea unor slabe performante la locul de munca. Angajatorul decide sa realizeze evaluarea prealabila, care se va putea solda cu concedierea salariatului pentru necorespundere profesionala (vezi cap. C 14).
Cu prilejul evaluarii prealabile, angajatorul se adreseaza medicului de medicina muncii, pentru a depista cauzele slabelor performante ale salariatului.
Daca medicul de medicina a muncii se pronunta in sensul inaptitudinii fizice si/sau psihice a salariatului, angajatorul va avea doar posibilitatea:
– trecerii salariatului pe un alt loc de munca, corespunzator capacitatii de munca stabilite de medicul de medicina a muncii sau
– in ipoteza in care un asemenea loc de munca vacant nu exista in unitate ori exista, dar a fost refuzat de catre salariat, concedierea acestuia pentru inaptitudine, in temeiul art. 61 lit. c) din Codul muncii.
250 Modele Fise de Post
Hartuirea si discriminarea la locul de munca Legislatie explicata si studii de caz
Noua lege a pensiilor Ghid practic
De mentionat ca medicul de medicina a muncii se va pronunta cu privire la aptitudinea sau inaptitudinea salariatului in virtutea atributiilor sale prevazute la art. 8 din Legea nr. 418/2004, privind statutul profesional specific al medicului de medicina a muncii.
Concedierea pentru inaptitudine este obligatorie pentru angajator, ori de cate ori acesta nu are posibilitatea de a mentine salariatul trecandu-l pe un alt post, corespunzator capacitatii sale de munca.
Contestarea concedierii pentru inaptitudine
Cele mai frecvente motive de contestare a deciziei de concediere pentru inaptitudine sunt:
– desi exista loc de munca vacant in unitate corespunzator capacitatii de munca a salariatului, angajatorul nu a operat trecerea salariatului pe acest loc de munca, ci a trecut direct la concediere;
– nu i-a fost comunicata agentiei de ocupare a fortei de munca situatia salariatului, prealabil concedierii;
– s-a operat concedierea pentru inaptitudine fara sa existe, ca temei, decizia or ga nelor competente de expertiza medicala;
– desi a existat o asemenea expertiza, ea nu cuprindea concluzia inaptitudinii fi zice/psihice a salariatului, ci cuprindea doar recomandari cu caracter general privind sanatatea muncii;
– medicul de medicina muncii a declarat salariatul „apt conditionat“, iar angajatorul il concediaza, neputand sa indeplineasca conditiile impuse de medic;
– salariatul contesta expertiza medicala. Eventuala anulare a deciziei, ca nefiind in concordanta cu realitatea, va atrage, din punct de vedere juridic, raspunderea medicilor care au intocmit-o, precum si nulitatea tuturor actelor juridice subsecvente (spre exemplu, nulitatea concedierii care s-a intemeiat pe decizia respectiva).
Acest articol a aparut in Consilier Codul Muncii - singura publicatie dedicata exclusiv profesionistilor!Consilier Codul Muncii este o publicatie de specialitate unica care nu trece neobservata in mediul HR si al legislatiei muncii datorita continutului sau exceptional si care reuseste sa-ti ofere solutii pentru problemele frecvent generate de legislatia in continua schimbare. Cuprinde informatii cu privire la toate schimbarile momentului, Click aici pentru detalii >>
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
