Dispozitie versus decizie. In ce situatii folosim cele doua formulare?

Potrivit definitiei furnizate de Dictionarul Explicativ al Limbii Romane DECÍZIE, decizii, s. f. 1. Hotarare luata in urma examinarii unei probleme, a unei situatii etc., solutie adoptata (dintre mai multe posibile); rezolutie.  Hotarare luata de un organ al administratiei de stat sau de un organ de jurisdictie.

Definitia pentru DISPOZITIE, dispozitii, s. f. 1. este urmatoarea:

Prevedere obligatorie cuprinsa intr-o lege sau intr-un regulament; masura sau hotarare luata de un organ ierarhic superior si obligatorie pentru organul in subordine.  Loc. adv. La dispozitie = la indemana.

In domeniul relatiilor de munca, Legea 53/2003 - Codul muncii, republicat, reprezinta cadrul legal pe baza caruia angajatorul isi poate fundamenta emiterea unor dispozitii sau a unor decizii la nivelul unitatii.

In acest context, mentionam ca potrivit prevederilor art. 40 alin. (1) lit.c) din Codul muncii, republicat, angajatorul are dreptul sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitatii lor. Un exemplu in acest sens il reprezinta delegarea sau, dupa caz, detasarea salariatului din dispozitia angajatorului (art.43 si art.45).

De asemenea, Codul muncii, republicat, precum si celelalte acte normative incidente domeniului, precizeaza si cazurile in care este necesara emiterea unor decizii la nivelul unitatii. In acest sens, mentionam cu titlu de exemplu: decizia de constatare a cazului de incetare de drept a contractului individual de munca pentru situatiile prevazute la art. 56 alin. (1) lit. c) - j) (art. 56 alin.(2) din Codul muncii, republicat), decizia de concediere (art.76 din Codul muncii, republicat), constatarea sanctiunii disciplinare (art.248 alin. (3) din Codul muncii, republicat), nominalizarea persoanei/persoanelor responsabile de completarea si transmiterea registrului electronic privind evidenta salariatilor (art. 2 alin. (5) din HG 500/2011 privind registrul general de evidenta a salariatilor, cu modificarile si completarile ulterioare).

In concluzie, fata de cele mentionate anterior apreciem ca, angajatorul are posibilitatea de a lua anumite hotarari care pot imbraca forma unor dispozitii cu caracter obligatoriu pentru proprii salariati, sub rezerva legalitatii acestora, care vor fi materializate ca si document administrativ prin emiterea unei decizii, aspecte ce trebuie, asa cum mentionam anterior, cuprinse si reglementate astfel in regulamentul intern al unitatii.  

Sursa: PortalCodulmuncii.ro