Studiu de impact privind reformele legislatiei muncii in Romania

Va prezentam, prin cele ce urmeaza, concluziile esentiale din cadrul unui studiu initiat de Organizatia Internationala a Muncii si realizat de un grup de cadre didactice si cercetatori stiintifici din domeniul dreptului muncii si al stiintelor economice.

Studiul cuprinde o analiza a reformelor legislative intervenite in anul 2011, in principal prin Legea nr. 40/2011 de modificare a Codului muncii si prin Legea dialogului social nr. 62/2011. Este analizat impactul acestora in sfera negocierilor colective si a partenerilor sociali, dar si asupra rezultatelor - concretizate in indicatorii macroeconomici, diminuarea fenomenului muncii nedeclarate, evolutia castigurilor salariale, ocuparea fortei de munca si conditiile de munca.

Potrivit studiului, modificarea Codului muncii a avut un impact social mai degraba defavorabil, necompensat prin efectele economice asteptate.

In ceea ce priveste Legea dialogului social, aceasta a condus la restrangerea sferei negocierii colective in Romania. Impactul noii Legi a dialogului social asupra contractelor colective de munca este sintetizat in cele ce urmeaza.
 

I. A fost inlaturat contractul colectiv de munca unic la nivel national.

O serie de prevederi si drepturi care erau cuprinse in Contractul colectiv de munca de la nivel national, incheiat pentru perioada 2007-2010, nu s-au mai regasit in reglementarile legale sau contractuale aplicabile. Spre exemplu, contractul colectiv cuprindea prevederi referitoare la zilele libere platite, la conditiile acordarii de concedii fara plata sau la procedura concedierii colective pentru necorespundere profesionala, care in prezent nu se mai regasesc in legislatia general aplicabila.

In plus, salariul minim nu mai depinde de nivelul studiilor, ceea ce a dus la posibila diminuare a salariului minim acordat salariatilor care ocupau posturi ce reclama studii superioare. Astfel, prin contractul colectiv de munca unic la nivel national, cuantumul salariului minim brut negociat era stabilit pentru lucratorii necalificati; in functie de calificare si pregatirea profesionala existau coeficienti de multiplicare. De exemplu, pentru studii liceale, nivelul salariului minim se multiplica cu 1,5 (corespunzand unui salariul minim de 1.050 lei in 2012), iar pentru studii superioare cu 2,0 (corespunzand unui salariul minim de 1.400 lei in 2012). Renuntarea la contractul colectiv de munca unic la nivel national a atras inlaturarea acestor coeficienti de ierarhizare, astfel incat salariul minim a devenit unic, indiferent de nivelul studiilor.

 
II. Din punct de vedere cantitativ, se remarca o descrestere a numarului de contracte colective de munca.

Astfel, sub imperiul legislatiei actuale, a fost depus la Ministerul Muncii un singur contract colectiv de munca la nivel de sector (invatamant preuniversitar) si 7 contracte colective noi la nivel de grup de unitati. Numarul de contracte colective de munca inregistrate la nivel de unitate s-a redus la aproximativ jumatate.

Intre cauzele acestui fenomen au fost observate:

-    inlocuirea negocierii la nivel de "ramura" cu cea la nivel de "sector", fapt ce a dus la pierderea reprezentativitatii dobandite la acel nivel de catre partenerii sociali. in pus, sectoarele au fost stabilite prin Hotarare a Guvernului abia la 7 luni dupa intrarea in vigoare a Legii nr. 62/2012, interval in care nu a putut avea loc nici o negociere colectiva la acest nivel. Se remarca de asemenea supradimensionarea unor sectoare, care genereaza dificultati in respectarea conditiilor cerute de lege pentru incheierea unui contract colectiv de munca la acest nivel.

    Stabilirea pentru sindicate a unor criterii foarte exigente de obtinere a reprezentativitatii, neconcordante cu rata reala a sindicalizarii din Romania. Studiul cuprinde o analiza comparativa a conditiilor actuale si a celor precedente - de obtinere a reprezentativitatii, in vederea negocierilor colective, ca si simulari pe diferite sectoare de activitate, formulandu-se concluzia potrivit careia dobandirea reprezentativitatii este, in prezent, mult mai dificila.

    Amplificarea drepturilor reprezentantilor salariatilor, in detrimentul reprezentarii sindicale. in realitate, institutia reprezentantilor salariatilor nu a functionat niciodata in mod eficient, astfel incat preluarea de catre aceasta a unor atributii din sfera de negociere proprie pana acum sindicatelor, face ca o parte dintre lucrator sa fie practic nereprezentati. Ca urmare, se poate observa o scadere a numarului de salariati acoperiti prin contracte colective de munca. Alaturi de inlaturarea contractului colectiv incheiat la nivel national si de reducerea numarului general de contracte colective incheiate, se mentioneaza drept cauze si eliminarea obligativitatii negocierii colective anuale, ca si a opozabilitatii erga omnes (generale) a contactelor colective, care se mentine in prezent doar la nivel de unitate.

 
III. Din punct de vedere calitativ, noile contracte colective incheiate confera  salariatilor o protectie inferioara, in comparatie cu cele precedente.

Analiza intreprinsa atesta ca printre efectele modificarilor legislative s-au numarat si: amplificarea muncii precare, diminuarea gradului de protectie asigurat liderilor de sindicat, modificarea unor reglementari privind timpul de lucru, aparitia unor dificultati de aplicare generate de lipsa de corelare dintre Codul muncii si Legea dialogului social s.a.

Studiul constata de asemenea, pentru perioada crizei economice, o scadere a proportiilor salariilor, concomitent cu o crestere a excedentul brut de exploatare, de unde decurge concluzia potrivit careia criza a fost absorbita in special de catre salariati si veniturile acestora.

Studiul complet poate fi consultat AICI.