Evaluarea avantajelor in natura pentru salariati telefoane

In cazul telefoanelor, angajatorul stabileste partea corespunzatoare din convorbirile telefonice reprezentand folosinta in scop personal, care reprezinta avantaj impozabil. In acest scop, angajatorul stabileste limita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare post telefonic, urmand ca ceea ce depaseste aceasta limita sa fie considerat avantaj in natura, in situatia in care salariatului in cauza nu i s-a imputat costul convorbirilor respective.

Avantajul sub forma telefoanelor acordate salariatilor reprezentate de partea care depaseste limita stabilita de angajator pentru convorbirile telefonice reprezentand folosinta in scopul afacerii se va impozita prin cumulare cu veniturile salariale ale lunii in care salariatul primeste acest avantaj.

- De exemplu, o societate comerciala, are 15 salariati, din care 4 au primit in folosinta mixta (pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu si pentru folosinta in interes personal) cate un telefon mobil.

In scopul delimitarii convorbirilor telefonice efectuate in interesul serviciului de cele efectuate in scop personal, care vor reprezenta avantajul in natura care se va cumula cu salariul in vederea impozitarii, angajatorul a stabilit limita convorbirilor telefonice aferente sarcinilor de serviciu pentru fiecare telefon mobil de 250 minute pe luna, urmand ca ceea ce depaseste aceasta limita sa fie considerat avantaj in natura.

Echivalentul in lei al avantajelor in natura sunt impozabile, indiferent de forma organizatorica a entitatii care le acorda. Prin urmare, chiar daca la nivel de persoana juridica tratamentul fiscal al acestor cheltuieli nu are nici o relevanta asupra determinarii impozitului pe venit, in cazul microintreprinderii, partea care depaseste limita de 250 de minute pe luna va reprezenta avantaj pentru salariat.

In situatia in care salariatului in cauza i s-a imputat costul convorbirilor respective sau a suportat contravaloarea lor, acesta nu mai poate constitui avantaj pentru salariat.

Contravaloarea folosintei in scop personal a telefonului atribuit pentru indeplinirea sarcinilor de serviciu nu se impoziteaza atunci cand salariatul suporta aceasta suma. In aceasta situatie, nu poate reprezenta avantaj in natura, intrucat salariatul suporta de fapt pretul avantajului si nu angajatorul.

Pentru ca un avantaj acordat sa fie impozabil la nivelul angajatului in categoria veniturilor din salarii, trebuie ca acesta sa reflecte folosinta in scop personal a bunului sau a serviciului acordat salariatului, ca urmare a unei relatii contractuale.

Iata de ce, spre exemplu, urmatoarele nu vor reprezenta niciodata avantaje in natura:
- cheltuielile efectuate de angajator pentru pregatirea profesionala si perfectionarea angajatului legata de activitatea desfasurata de acesta pentru angajator;
- costul abonamentelor telefonice si al convorbirilor telefonice inclusiv cartelele telefonice efectuate in vederea indeplinirii sarcinilor de serviciu;
- contravaloarea abonamentelor pe mijloacele de transport in comun pentru angajatii a caror activitate presupune deplasarea frecventa in interiorul localitatii.