Ideea de coaching ar putea veni din traditiile familiilor bogate care obisnuiau sa isi ia tutorele in calatorii pentru a le preda in permanenta si pentru a le dezvolta cunostintele pe parcursul acelor plimbari. Intr-o anumita masura, aceasta metoda se reflecta astazi in metoda consultantului de a fi intotdeauna langa persoana pe care o consiliaza, in timp ce ii indica drumul cel bun.
Coachinul a fost aplicat pentru prima data in mediul de afaceri in anul 1980 de catre John Whitmore, presedinte executiv al Performance Consultants International, si colegii sai. Acesta a infiintat asociatia "Inner Game" in Marea Britanie. Cu ajutorul unei echipe de antrenori, a inceput sa aplice strategii de dezvoltare personala bazate pe ideea ca pentru a avea succes trebuie sa elimini obstacolele interne care blocheaza drumul spre performanta, invatare si bucurie. Lideri in domeniul coachingului, acestia il definesc ca "deblocarea potentialului unei persoane prin maximizarea performantei lor. Este mai degraba util in actul de invatare decat in cel predare".
Coachingul individual sau cel al echipelor isi propune intotdeauna sa mareasca gradul de constientizare si de responsabilitate, doua ingrediente vitale pentru a performa. Se considera ca procesul de constientizare implica o crestere a interesului, a dorintei de a invata si de cunoaste lucruri noi. Responsabilitatea este generata de posibilitatea de a alege intre stima de sine, incredere si auto-motivare.
Ghid practic privind munca desfasurata de cetatenii non-UE pe teritoriul Romaniei
Hartuirea si discriminarea la locul de munca Legislatie explicata si studii de caz
Diurna legala in Romania si in strainatate
Coachingul ajuta si la valorificarea calitatilor unice ale fiecarui individ in incercarea de a-l ajuta pe acesta sa gaseasca cel mai potrivit drum din punct de vedere al profesiei. Coachingul elimina astfel tendinta de omogenizare prezenta in cazul multor companii care aplicau sisteme standardizate, usor de administrat si gestionat.