Bullying. Strategii de aparare

Bullying se defineste ca fiind un comportament agresiv, repetat, care implica un dezechilibru real al puterii sau doar perceput ca atare, cu scopul de a detine controlul asupra celui agresat sau asupra unei situatii in care sunt implicati impreuna actorii acestui act, dar in detrimentul celui agresat. Poreclirea, comentarii nepotrivite privind sexualitatea, barfele, insusirea unor lucruri ale persoanei fara a-i solicita acordul, gesturi nepoliticoase facute cu intentie sunt toate acte ale bullying-ului, daca sunt realizate cu intentia agresivitatii, repetat si pentru a dezechilibra puterea.

Angajatii care cel putin o data pe saptamana se confrunta cu aceasta forma de agresiune se pare ca manifesta mai des absenteism la locul de munca. Astfel, acesti angajati evita o noua forma de agresiune din partea colegilor sau a sefilor. Ei ajung sa nu-si mai doreasca sa vina la locul de munca. Poate chiar inconstient dezvolta aceasta forma de aparare in fata atitudinii de bullying. Ei sunt mai predispusi la boli si afectiuni somatice decat ceilalti angajati.

Se pare ca acesti angajati care se confrunta cu aceasta forma de agresiune dezvolta ca strategie de aparare cooperarea, negarea, o atitudine proactiva in fata problemelor despre care ei cred ca duc la aparitia bullying-ului, evitarea.

Ai spune ca este benefica agresiunea, daca are aceste efecte, nu?
Ei bine, ele sunt efecte de aparare. Faptul ca bullying-ul este constant si repetat, chiar daca este rar, el va duce la slabirea rezistentei celui asupra caruia se rasfrange. In timp ce el isi formuleaza si aplica strategiile de aparare, corpul sau consuma energia necesara plasticitatii neuronilor. Acestia nu rezista la nesfarsit sub presiune.

Se pare ca doar o singura bacterie rezista sub presiune pe Pamant, din cate forme de viata extrema se cunosc pana acum.

Astfel ca presiunea la care este supus angajatul cand se apara duce la scaderea sistemului imunitar. Astfel se ajunge la o stare de sanatate precara, absenteism si concedii medicale.

Cum nimic nu se poate intampla altfel decat exprima managementul caruia nu-i scapa nimic, daca are cultura proactiva, asa nici bullying-ul nu se poate exersa in organizatia in care caracteristicile organizationale si de leadership sunt pozitive.

Printre strategiile de dezvoltare si imbunatatire a calitatii vietii profesionale se gasesc dezvoltarea politicilor organizationale, supravegherea pro-activa a statusului angajatilor – caci munca sustinuta si productiva este un indicator al unei vieti emotionale echilibrate, ceea ce inseamna ca bullying se gaseste foarte rar in organizatia aceasta sau efectele pot fi anulate. De asemenea, sesiunile de coaching, training, psihoterapie, managementul performantei, un sistem performant de recompense pot seta standarde de cooperare si pot duce la dezvoltarea unui comportament suportiv la locul de munca. Iar impreuna ele formeaza o strategie organizationala prin care bullying-ul si mobbing-ul sunt indepartate si se incurajeaza intoleranta lor.