Noi obligatii ale angajatorilor (II)

Potrivit art. 16 alin. (4) din Codul muncii, introdus prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 53/2017,  publicata in Monitorul oficial nr. 644 din 7 august 2017, angajatorul are de acum obligatia de a pastra la locul de munca o copie a contractului individual de munca pentru salariatii care presteaza activitate in acel loc. Amenda pentru incalcarea acestei dispozitii este de 10.000 lei (art. 260 alin. (1) lit. q din Codul muncii).

 
Este vorba asadar despre o sanctiune serioasa, desi fapta in sine este insuficient detaliata. Astfel, au aparut deja o serie de probleme, si numai practica inspectoratelor de munca va putea contura un raspuns.

Astfel, care este obligatia angajatorului in cazul salariatilor care au activitate de teren? Dar in cazul celor care nu au un loc de munca fix, ci mobil? Dar in cazul tele-salariatilor? Daca salariatul isi desfasoara activitatea prin deplasare la sediul clientilor, el va trebui sa aiba asupra sa o copie a contractului de munca? Aceasta ar insemna ca fapta se savarseste de catre salariat, nu de catre angajator, or angajatorul este cel sanctionat.

Daca activitatea unei echipe de lucru se desfasoara pe un santier sau punct de lucru secundar, cum vor fi tinute copiile de pe contractele de munca? La seful direct/responsabilul punctului de lucru? Trebuie observat ca acesta nu are obligatia de protectie a datelor personale, in plus chiar regula confidentialitatii salariilor poate fi afectata. Ar trebui procedat la anonimizarea copiilor de pe contractul de munca (cu stergerea CNP-ului, a salariului si altor date cu caracter confidential)?

Iar acestea nu sunt singurele probleme pe care Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 53/2017 le-a adus cu sine. Astfel, se prevede si obligatia angajatorului de a tine la locul de munca evidenta orelor de munca prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidentierea orei de incepere si a celei de sfarsit a programului de lucru, si de a supune controlului inspectorilor de munca aceasta evidenta, ori de cate ori se solicita acest lucru.


Anterior, textul avea in vedere obligatia de a tine evidenta orelor de munca, fara insa a preciza ca este vorba despre orele de munca prestate zilnic. Modificarea urmareste sa faca posibila monitorizarea cat mai clara a timpului zilnic de munca, indeosebi al salariatilor cu fractiune de norma (care nu pot presta ore suplimentare). Totusi, ea genereaza numeroase dificultati practice. Fireste, s-ar putea stabili un mod electronic de evidenta a orelor de lucru, spre exemplu utilizandu-se cartele de acces, cu ajutorul carora sa fie monitorizata ora de incepere si ora de sfarsit a activitatii. Dar pentru angajatorii care nu au posibilitatea de a introduce aceste cartele de acces, norma ar putea insemna reintoarcerea la vetusta “condica de prezenta”.

Toate aceste probleme sunt solutionate in prezent in mod neunitar. Deocamdata, putem spune ca aceste prevederi vin in intampinarea actiunilor de control ale inspectorilor de munca, fara a lua indeajuns considerare modul concret in care se presteaza munca sau si tendinta naturala de flexibilizare a relatiei de munca, intalnita pe plan european.