2. Salariatii temporari

   Potrivit unor studii efectuate intr-o serie de tari europene pe grupe de varsta si grad de ocupare a protagonistilor muncii temporare, ponderea decisiva in munca temporara o au femeile si segmentele de varsta de pana la 29 de ani si cel de peste 50 de ani. Aceste date demonstreaza ca munca temporara este utilizata:
- de tineri, in vederea accesului pentru prima data la un loc de munca;
- de lucratorii adulti, care au fost exclusi la un moment dat de pe piata muncii;
- de femeile care au intrerupt activitatea pentru o anumita perioada, din motive familiale.

  Salariatul temporar este persoana incadrata la un angajator agent de munca temporara, pus la dispozitia unui utilizator pe durata necesara in vederea indeplinirii unor anumite sarcini precise si cu caracter temporar.

a) Raporturile salariatului temporar cu agentul de munca temporara

   Salariatul temporar se afla exclusiv in raport de munca cu agentul de munca temporara, cu care a incheiat un contract de munca. Potrivit art. 93 alin. 2 din Codul muncii, contractul de munca temporara se incheie in scris intre agentul de munca temporara si salariatul temporar, de regula, pe durata unei misiuni.

Contractul de munca temporara va cuprinde:

a) datele de identificare a partilor;
b) misiunea de munca temporara pentru care a fost angajat salariatul temporar, atunci cand contractul de munca temporara se incheie pe durata unei singure misiuni de munca temporara;

c) tipul de activitate pentru care este angajat salariatul temporar, atunci cand contractul de munca temporara se incheie pentru mai multe misiuni de munca temporara;
d) identitatea si sediul utilizatorului;
e) locul executarii misiunii de munca temporara sau posibilitatea ca salariatul temporar
sa-si desfasoare activitatea, succesiv, la diversi utilizatori;
f) pregatirea profesionala si abilitatile salariatului temporar;
g) data de la care contractul de munca temporara urmeaza sa- si produca efectele;
h) durata misiunii de munca temporara si conditiile in care aceasta poate fi prelungita;
i) conditiile concrete in care urmeaza sa se desfasoare munca in cadrul misiunii de munca temporara, respectiv riscurile specifice postului;
j) concediul de odihna la care salariatul temporar are dreptul;
k) eventuala perioada de proba.

   Salariatii temporari incep si isi desfasoara activitatea in temeiul contractului de munca pe care l-au incheiat cu agentul de munca temporara. Aptitudinile lor profesionale sunt verificate deci de catre agentul de munca temporara, la data incadrarii lor. Totusi, Codul muncii prevede in art. 96 posibilitatea stabilirii unei perioade de proba pentru realizarea misiunii, in beneficiul utilizatorului, pentru o durata maxima de:

- 2 zile, in cazul in care contractul de munca temporara este incheiat pentru o perioada mai mica sau egala cu o luna;
- 3 zile, in cazul in care contractul de munca temporara este incheiat pentru o perioada cuprinsa intre o luna si doua luni;
- 5 zile, in cazul in care contractul de munca temporara este incheiat pentru o perioada mai mare de doua luni;

l) conditii de acordare a preavizului;
m) drepturile salariale si modalitatile de remunerare a salariatului temporar, precum si periodicitatea platii;
n) durata normala a muncii;
o) informatiile necesare in cazul in care salariatul temporar urmeaza sa- si desfasoare activitatea in strainatate;
p) clauze privind incetarea raporturilor de munca din initiativa agentului de munca temporara, la sesizarea utilizatorului.

model-contract de munca temporara.pdf

    Pot avea calitatea de salariati temporari si cetatenii straini sau apatrizii, cu domiciliul sau resedinta in Romania.
    Contractul de munca temporara se poate incheia, prin exceptie, si pentru mai multe misiuni. In acest caz, pentru fiecare noua misiune, intre parti se incheie un act aditional la contractul de munca temporara, in care sa se precizeze conditiile in care urmeaza sa se desfasoare misiunea, durata acesteia, identitatea si sediul utilizatorului, modalitatile de remunerare a salariatului temporar.

    Contractele de munca temporara se inregistreaza in Registrul general de evidenta a salariatilor, la rubrica "Durata contractului individual de munca" inscriindu-se durata contractului, urmata de mentiunea "CMT".
Agentul de munca temporara are toate drepturile si obligatiile unui angajator, in raport cu salariatii sai temporari.

Exemplu

Spre exemplu, salariatii temporari pot participa la negocierea contractului colectiv de munca la nivelul agentului de munca temporara respectiv.

   Daca contractul de munca temporara s-a incheiat pentru mai multe misiuni (cu respectarea termenului maxim de 18 luni), salariatul se afla la dispozitia agentului de munca temporara si intre misiuni.

Ce inseamna "a se afla la dispozitia"?

   Notiunea mai este utilizata de Codul muncii si in art. 53 alin. 2 in care, referindu-se la somajul tehnic, legiuitorul prevede obligatia salariatilor care, pe durata intreruperii temporare a activitatii angajatorului, beneficiaza de o indemnizatie de cel putin 75% din salariul de baza, de a se afla la dispozitia angajatorului. 
  Notiunea este folosita in acelasi sens si in art. 94 alin. 2, cu intelesul disponibilitatii salariatului de a reincepe, in orice moment, activitatea. In acest interval, salariatii temporari beneficiaza de un salariu platit de agent, care nu poate fi mai mic decat salariul minim brut pe tara. Consideram ca, in pofida exprimarii legiuitorului, in realitate nu este vorba despre un salariu, ci despre o indemnizatie egala cu cel putin cuantumul salariului minim brut pe tara. Ca principiu, salariul reprezinta echivalentul muncii prestate, or in cazul de fata salariatul nu presteaza activitate, de vreme ce se afla " intre misiuni".

ATENTIE!

Intre misiuni, cat timp se afla la dispozitia agentului de munca temporara, acesta ii va plati o indemnizatie care nu poate fi mai mica decat salariul minim brut pe tara.

    In timpul misiunii, agentul de munca temporara il va remunera pe salariatul temporar cu un salariu ce nu poate fi mai mic decat cel pe care il primeste salariatul utilizatorului, care presteaza aceea si munca sau una similara cu cea a salariatului temporar. Se face astfel aplicarea principiului consacrat in art. 6 alin. 2 din Codul muncii, potrivit caruia "tuturor salariatilor care presteaza o munca le sunt recunoscute dreptul la plata egala pentru munca egala...".
   Daca utilizatorul nu are angajat un astfel de salariat, salariul primit de salariatul temporar va fi stabilit luandu-se in considerare salariul unei persoane angajate cu contract individual de munca si care presteaza aceea si munca sau una similara, a sa cum este stabilit prin contractul colectiv de munca aplicabil utilizatorului. 

   Agentul de munca temporara este cel care retine si vireaza toate contributiile si impozitele datorate de salariatul temporar catre bugetele statului si plateste pentru acesta toate contributiile datorate in conditiile legii. Utilizatorul intervine, dupa cum vom vedea, numai in caz de nerespectare a acestei obligatii.

   Cat priveste raporturile disciplinare, acestea se deruleaza numai intre salariat si agentul de munca temporara, singurul care are dreptul sa aplice sanctiuni disciplinare. In cazul in care misiunea de munca temporara oferita de agentul de munca temporara poate pune in pericol viata, integritatea fizica si psihica a salariatului temporar, acesta este indreptatit sa refuze misiunea de munca temporara. Refuzul salariatului se face in forma scrisa si nu poate constitui motiv de sanctiune sau concediere.

b) Raporturile dintre salariatul temporar si utilizator

Salariatul temporar este parte a contractului de munca temporara incheiat cu agentul de munca temporara, contract in raport cu care utilizatorul este un tert.

Exemplu

Utilizatorul nu plateste salariul salariatului temporar, nu il poate sanctiona disciplinar, nu il poate concedia etc. Toate aceste prerogative revin agentului de munca temporara, care are obligatia platii salariului atat pe parcursul misiunii, cat si intre misiuni.

   In cazul in care in termen de 15 zile calendaristice de la data la care obligatiile privind plata salariului si cele privind contributiile si impozitele au devenit scadente si exigibile, agentul de munca temporara nu le executa, ele vor fi platite de utilizator, in baza solicitarii salariatului temporar.

   Utilizatorul care a platit sumele datorate de catre agentul de munca temporara se subroga, pentru sumele platite, in drepturile salariatului temporar impotriva acestuia. Aceasta inseamna ca el va deveni creditor al agentului de munca temporara, pentru sumele pe care acesta le datorase, cu titlu de salariu, salariatului temporar.

   De si nu se afla in raport de munca cu utilizatorul, salariatii temporari au acces la toate serviciile si facilitatile acordate de utilizator, in acelea si conditii ca si ceilalti salariati ai acestuia. Ca principiu, dispozitiile legale si prevederile contractelor colective de munca aplicabile salariatilor angajati cu contract individual de munca pe durata nedeterminata la utilizator se aplica in egala masura si salariatilor temporari pe durata misiunii la acesta.
   Utilizatorul este obligat sa asigure salariatului temporar dotarea cu echipamente individuale de protectie si de munca, cu exceptia situatiei in care, prin contractul de punere la dispozitie, dotarea este in sarcina agentului de munca temporara.
   Pe parcursul misiunii, utilizatorul raspunde pentru asigurarea conditiilor de munca pentru salariatul temporar, in conformitate cu legislatia in vigoare. Utilizatorul va notifica de indata agentului de munca temporara orice accident de munca sau imbolnavire profesionala de care a luat cunostinta si a carei victima a fost un salariat temporar pus la dispozitie de agentul de munca temporara.

c) Ce se intampla cu salariatul temporar dupa finele misiunii sale?

   Dupa finele misiunii de munca temporara, salariatul se va putea incadra in unitatea utilizatoare.

ATENTIE!

Orice clauza prin care se interzice angajarea de catre utilizator a salariatului temporar dupa indeplinirea misiunii este nula.

   Mai mult, un contract individual de munca pe durata nedeterminata poate interveni intre utilizator si salariat chiar si pe parcursul misiunii, dar numai cu acordul expres al agentului de munca temporara.
   In cazul in care utilizatorul angajeaza, dupa o misiune, un salariat temporar, durata misiunii efectuate se ia in calcul la stabilirea drepturilor salariale, precum si a celorlalte drepturi prevazute de legislatia muncii.
   Daca utilizatorul continua sa beneficieze de munca salariatului temporar fara a incheia cu acesta un contract individual de munca sau fara a prelungi contractul de punere la dispozitie, se considera ca intre acel salariat temporar si utilizator a intervenit un contract individual de munca pe durata nedeterminata.

   Dreptul la indemnizatia de somaj este reglementata in acelasi mod pentru persoanele care au prestat activitate in temeiul unui contract de munca temporara, ca si in cazul celorlalte persoane. Cat priveste stagiul de cotizare de 12 luni in ultimele 24 de luni, care constituie conditia principala a dobandirii calitatii de somer, art. 34 alin. 13 din Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurarilor pentru somaj si stimularea ocuparii fortei de munca, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 107/2004, prevede:
   "Pentru persoanele incadrate cu contract de munca temporara, stagiul de cotizare se stabileste in functie de durata fiecarei misiuni, respectiv de timpul cat persoanele se afla la dispozitia agentului de munca temporara, intre misiuni".