Raspunderea patrimoniala a salariatului: Incadrarea juridica a concedierii

Activitatea noastra este productia de bobine. Avem un sector de pregatire a materialelor pentru productie.Un salariat din acest sector de pregatire a materialelor a gresit intr-o singura zi de doua ori.

Prima data a taiat un cablu mai scurt decat trebuia si a produs pierderi de material (a fost sanctionat cu 5% din salar pe o luna) si mai tarziu, dar in aceeasi zi, a gresit identitatea unui material, producand o noua paguba firmei. Procesul de Angajare si Concedire este foarte clar stabilit.

Cum poate fi sanctionat pentru a doua abatere, daca a primit deja o sanctiune in aceeasi zi si isi recunoaste greselile?

La abateri repetate "pot" sau "trebuie" sa-i desfac contractul individual de munca?

Raspuns:
Savarsirea unei abateri disciplinare nu este totuna cu producerea unor pagube materiale angajatorului din vina si in legatura cu munca salariatului.

Aplicarea sanctiunii disciplinare de reducere a salariului de baza pe o durata de 1-3 luni cu 5-10% se face printr-o decizie emisa de angajator dupa constatarea de catre comisia de cercetare disciplinara a savarsirii de catre salariat a unei abateri disciplinare.

Abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca si care consta intr-o actiune sau inactiune savarsita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele si dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.

Din speta rezulta ca salariatul a produs angajatorului niste pagube materiale, astfel incat este aplicabila in speta institutia raspunderii patrimoniale, nu a raspunderii disciplinare.

Potrivit art. 254 alin. (1) din Codul muncii , republicat, salariatii raspund patrimonial, in temeiul normelor si principiilor raspunderii civile contractuale, pentru pagubele materiale produse angajatorului din vina si in legatura cu munca lor.

Salariatii nu raspund de pagubele provocate de forta majora sau de alte cauze neprevazute care nu puteau fi inlaturate si nici de pagubele care se incadreaza in riscul normal al serviciului, in baza alin. (2) din acelasi articol.

Prin urmare salariatii sunt exonerati de raspundere patrimoniala in cazul incidentei fortei majore, a unei cauze neprevazute, dar si a incidentei riscului normal al serviciului.

Pentru angajarea raspunderii patrimoniale a salariatului fata de angajator este necesara indeplinirea cumulativa a mai multor conditii:

a) calitatea de salariat al angajatorului pagubit;
b) fapta ilicita si personala a salariatului  savarsita in legatura cu munca sa;
c) existenta prejudiciului material suportat de angajator;
d) raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu;
e) vinovatia (culpa) salariatului care a produs prejudiciul.

Pentru antrenarea raspunderii patrimoniale impotriva salariatului trebuie ca acesta sa se faca vinovat de o incalcare a atributiilor de serviciu ce a condus la prejudicierea angajatorului. Pentru a retine vinovatia salariatului trebuie deci analizata concret fapta si imprejurarile in care a fost savarsita in raport de atributiile de serviciu ale salariatului pentru a putea constata daca poate fi retinuta vreo culpa/vina a salariatului in producerea pagubei. Daca greselile facute de salariat se incadreaza ca rebuturi in riscul normal al serviciului, atunci acesta nu poate fi obligat la dezdaunarea angajatorului.
In situatia in care angajatorul constata ca salariatul a provocat o paguba din vina si  in legatura cu munca sa va putea recupera paguba prin procedura amiabila de recuperare a prejudiciului produs de salariat prevazuta de art. 254 alin. (3) si (4) din Codul muncii , republicat.

Astfel, conform art. 254 alin. (3) din Codul muncii , republicat, in situatia in care angajatorul constata ca salariatul sau a provocat o paguba din vina si in legatura cu munca sa, va putea solicita salariatului, printr-o nota de constatare si evaluare a pagubei, recuperarea contravalorii acesteia, prin acordul partilor, intr-un termen care nu va putea fi mai mic de 30 de zile de la data comunicarii.

Potrivit alin. (4) din acelasi articol, contravaloarea pagubei recuperate prin acordul partilor, conform alin. (3), nu poate fi mai mare decat echivalentul a 5 salarii minime brute pe economie.

Fata de majorarea prin HG 23/2013 a salariului minim pe economie la 750 lei incepand cu 01 februarie 2013, mentionam ca la ora actuala contravaloarea pagubei recuperate prin acordul partilor nu poate fi mai mare de 3.750 lei; prejudiciul ce depaseste acest prag va putea fi recuperata tot prin interventia instantei de judecata.

Fata de fapta descrisa in speta apreciez ca salariatul, numai in cazul in care greselile acestuia nu se incadreaza in riscul normal al serviciului, va putea fi concediat pentru necorespundere profesionala in temeiul art. 61 lit. d) din Codul muncii , republicat, nu insa disciplinar de vreme ce a nu a savarsit o abatere disciplinara.

Concedierea pentru necorespundere profesionala atrage obligatia angajatorului de a-l evalua in prealabil pe salariat conform procedurii de evaluare stabilite prin contractul colectiv de munca aplicabil sau, in lipsa acestuia, prin regulamentul intern. Asadar, pe baza criteriilor de evaluare insusite de salariat si cu respectarea procedurii de evaluare prealabila, acesta va putea fi concediat pentru necorespundere profesionala in temeiul art. 61 lit. d) din Codul muncii, republicat, si nu disciplinar.