Participantii la conflictele de munca

Calificarea unui conflict ca fiind de munca depinde de masura in care se gaseste in fiinta un contract individual de munca, de natura a le conferi participantilor calitatea de angajator si salariat. Chiar si in ipoteza conflictelor colective, prima conditie o reprezinta existenta pentru persoanele care sustin nerespectarea de catre angajator a unui drept sau a unui interes a calitatii de salariat, asigurata prin incheierea unui contract individual de munca. De aici, concluzia ca persoanele care presteaza munca intr-un alt temei contractual, cum ar fi conventiile civile de prestari servicii sau contractul de munca voluntara, nu pot participa la conflicte de munca.
Altfel spus, conflictele in care pot fi angrenate acestea, in raport cu beneficiarul muncii lor, vor fi guvernate de regulile de drept civil (ale raspunderii civile contractuale).

Chiar daca participantii la un conflict au calitatea de salariat, respectiv angajator, conflictul declansat nu este conflict de munca decat daca acestia sunt parti ale aceluiasi raport de munca. Chiar si in ipoteza (atipica) a grevei de solidaritate, participantul la conflictul de interese nu este angajatorul impotriva caruia, in fond, salariatii protesteaza, ci propriul angajator.

Problema:
Conflictul intervenit intre parti, dupa finele contractului individual de munca, mai poate fi calificat ca fiind de munca? Cu alte cuvinte, pot fostii salariati sa participe la conflicte de munca?

Raspuns:
In multe situatii, raspunsul este afirmativ:
- actiunea declansata de fostul salariat ca urmare a neplatii drepturilor salariale de catre angajator, pentru o perioada de timp lucrata;
- actiunea declansata de catre fostul salariat, parte a unei clauze de neconcurenta, pentru neplata de catre fostul sau angajator a indemnizatiei la care acesta s-a obligat prin respectiva clauza;
- actiunea declansata de catre fostul salariat, al carui contract de munca a incetat cu prilejul unei concedieri colective, pentru nerespectarea de catre angajator a obligatiei prevazute la art. 74 din Codul muncii, republicat in Monitorul Oficial nr. 354 din 18 mai 2011, privind interzicerea angajarii de personal in termen de 45 de zile
de la concedierea colectiva etc.

De acum nu numai salariatii pot fi parte in conflictele de munca, ci si functionarii publici.

Aceasta modificare produce consecinte inclusiv in planul instantei competente cu solutionarea unor astfel de conflicte ale functionarilor publici cu autoritatea publica: competenta nu va mai fi instanta de contencios administrativ, ci cea specializata in litigii de munca.