LEGISLATIAMUNCII.ROIntrebare: O angajata a noasta este actualmente studenta si se invoieste si intarzie de foarte multe ori. La solicitarea nostra sa recupereze orele pierdute, aceasta refuza categoric, spunand ca suntem obligati sa o invoim. In contractul individual de munca si in regulamentul intern este specificat ca: ARE DREPTUL LA FORMARE PROFESIONALA". Cum sa procedam legal cu aceasta angajata care ne da batai de cap.
Pune si tu o intrebare si primeste un Raspuns
Pentru Detalii CLICK AICI
Raspuns: Una din obligatiile salariatilor stabilita de Codul muncii la art. 39 alin.(2) este aceea de a respecta disciplina muncii.
Potrivit art. 40 alin. (1) lit. e) din Codul muncii, angajatorul are, intre altele, dreptul “sa constate savarşirea abaterilor disciplinare şi sa aplice sanctiunile corespunzatoare, potrivit legii, contractului colectiv de munca aplicabil şi regulamentului intern”.
Abaterea disciplinara este o fapta in legatura cu munca şi care consta intr-o actiune sau inactiune savarşita cu vinovatie de catre salariat, prin care acesta a incalcat normele legale, regulamentul intern, contractul individual de munca sau contractul colectiv de munca aplicabil, ordinele şi dispozitiile legale ale conducatorilor ierarhici.
Absentele nemotivate de la serviciu şi intarzierea la programul de lucru constituie abateri disciplinare intrucat salariatul incalca clauza din contractul individual de munca prin care s-a stabilit durata muncii şi repartizarea programului de lucru.
Cum legea nu enumera faptele care constituie abateri disciplinare se recomanda ca regulamentul intern sa cuprinda o enumerare cu titlu de exemplu a acestora printre care sa fie prevazute şi absentele nemotivate de la serviciu şi intarzierea la programul de lucru.
In baza principiului libertatii de vointa a partilor contractante, fara a exista o prevedere legala, salariatul poate fi invoit de la serviciu, cu plata salariului.
Invoirea se acorda de angajator, daca este de acord cu solicitarea angajatului, atunci cand acesta urmeaza a-şi realiza anumite interese personale deosebite.
In consecinta, invoirea solicitata de salariat nu este obligatorie pentru angajator. In anumite cazuri, printre care nu regasim si formarea profesionala, angajatorul are obligatia de a invoi salariatul (spre exemplu, in cazul salariatilor chemati ca martori in procesele penale, in procesele civile, etc).
De asemenea, conditiile in care se aproba invoirea pot fi stabilite prin regulamentul intern.
In ceea ce priveşte formarea profesionala a salariatilor, obligatiile angajatorului sunt stabilite de Codul muncii, Ordonanta Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesionala a adultilor si de contractul colectiv de munca aplicabil.
Cu privire la concediile pentru formare profesionala, Codul muncii stabileste la art. 149- 152 astfel:
„Art. 149. - (1) Salariatii au dreptul sa beneficieze, la cerere, de concedii pentru formare profesionala.
(2) Concediile pentru formare profesionala se pot acorda cu sau fara plata.
Art. 150. - (1) Concediile fara plata pentru formare profesionala se acorda la solicitarea salariatului, pe perioada formarii profesionale pe care salariatul o urmeaza din initiativa sa.
(2) Angajatorul poate respinge solicitarea salariatului numai cu acordul sindicatului sau, dupa caz, cu acordul reprezentantilor salariatilor şi numai daca absenta salariatului ar prejudicia grav desfaşurarea activitatii.
Art. 151. - (1) Cererea de concediu fara plata pentru formare profesionala trebuie sa fie inaintata angajatorului cu cel putin o luna inainte de efectuarea acestuia şi trebuie sa precizeze data de incepere a stagiului de formare profesionala, domeniul şi durata acestuia, precum şi denumirea institutiei de formare profesionala.
(2) Efectuarea concediului fara plata pentru formare profesionala se poate realiza şi fractionat in cursul unui an calendaristic, pentru sustinerea examenelor de absolvire a unor forme de invatamant sau pentru sustinerea examenelor de promovare in anul urmator in cadrul institutiilor de invatamant superior, cu respectarea conditiilor stabilite la alin. (1).
Art. 152. - (1) In cazul in care angajatorul nu şi-a respectat obligatia de a asigura pe cheltuiala sa participarea unui salariat la formare profesionala in conditiile prevazute de lege, salariatul are dreptul la un concediu pentru formare profesionala, platit de angajator, de pana la 10 zile lucratoare sau de pana la 80 de ore.
(2) In situatia prevazuta la alin. (1) indemnizatia de concediu va fi stabilita conform art. 145.
(3) Perioada in care salariatul beneficiaza de concediul platit prevazut la alin. (1) se stabileşte de comun acord cu angajatorul. Cererea de concediu platit pentru formare profesionala va fi inaintata angajatorului in conditiile prevazute la art. 151 alin. (1). „
Aceste dispozitii se coreleaza cu cele ale art. 190 din Codul muncii care stabilesc obligatia angajatorilor de a asigura participarea la programele de formare profesionala, dupa cum urmeaza:
a)cel putin o data la 2 ani, daca au cel putin 21 de salariati;
b)cel putin o data la 3 ani, daca au sub 21 de salariati.
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
