Tot ce trebuie sa stiti despre procedurile ulterioare controlului ITM!

Experienta arata ca odata incheiat un proces verbal de control, efectele juridice ale acestuia se pot intinde in timp.

Ce actiuni pot interveni dupa finalizarea unui control prin documentele specifice?

1. Contestarea masurilor dispuse prin actele de control/ de constatare si sanctionare a contraventiilor;
    Analizati inca o data continutul documentelor incheiate (semnate), iar in situatia in care aveti o alta opinie privind fapte in legatura cu care s-au dispus sanctiuni sau masuri obligatorii de remediere a deficientelor, aveti posibilitatea contestarii acestora.

Contestarea masurilor obligatorii se face in cadrul unei proceduri speciale reglementate de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, modificata si completata.

    Contestarea sanctiunilor dispuse prin procesul verbal de constare si sanctionare a contraventiilor se face conform procedurii stabilite de Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, modificata si completata.

Carta Sanctiunilor ITM>>>

    2. Monitorizarea ducerii la indeplinire a masurilor obligatorii;

In masura in care nu ati contestat masurile obligatorii sau le-ati contestat, dar nu ati solicitat instantei de contencios administrativ suspendarea executarii masurilor obligatorii, aveti obligatia sa le duceti la indeplinire in conditiile si termene dispuse de inspectorii de munca si, acolo unde este cazul, sa transmiteti ITM dovezile in acest sens.

Atragem atentia asupra faptului ca neindeplinirea sau indeplinirea partiala de catre entitatea controlata a masurilor dispuse de inspectorul de munca, la termenele stabilite de acesta, reprezinta fapta contraventionala si se sanctioneaza cu amenda contraventionala de la 5.000 lei la 10.000 lei.

Astfel exista riscul ca nerespectarea unei obligatii legale sa poata fi sanctionata contraventional si sa fie insotita de masura obligatorie de remediere a deficientei constatate, iar prin neindeplinirea masurii puteti de asemenea sa primiti o sanctiune distincta, conform celor aratate mai sus.

3. Controlul conex al altor institutii

In situatia in care vizita inspectorilor a prilejuit evidentierea unor fapte care intra in sfera de competenta a altor institutii, va puteti astepta la noi contacte cu autoritatile statului.

    Exemplu
In cazul in care sunt gasiti la munca minori carora legea nu le permite incadrarea in munca, sau nerespectarea regimului de munca al minorilor, constituie infractiune, conform art. 265 alin. (1) din Codul muncii, republicat. Odata identificate astfel de persoane de catre inspectorii de munca, acestia au obligatia sesizarii organelor de cercetare penala in legatura cu aspectele constatate.

    Dar limita dintre raspunderea contraventionala si raspunderea penala este destul de fina, atunci cand vorbim despre fapte precum: stabilirea salariilor sub nivelul salariului minim garantat in plata, refuzul de a permite accesul inspectorilor de munca in spatiile angajatorului, respectiv primirea la munca a persoanelor fara incheierea unui contract individual de munca.

    Daca initial aceste fapte pot constitui contraventii si sanctionate ca atare de catre inspectorii de munca, repetarea acestui tip de comportament interzis de lege, atrage un grad de pericol social mai ridicat si poate face obiectul stabilirii raspunderii penale a angajatorului, in conditiile art. 264 din Codul muncii, republicat.

    Exemplu
Constituie infractiune comportamentul repetat constand in:
    - stabilirea de catre angajator pentru salariatii incadrati in baza contractului individual de munca a unor salarii sub nivelul salariului minim brut pe tara garantat in plata, prevazut de lege;
    - in refuzul repetat al unei persoane de a permite, potrivit legii, accesul inspectorilor de munca in oricare dintre spatiile unitatii sau de a pune la dispozitia acestora documentele solicitate, potrivit legii.

    Chiar daca nu este conditionata de un caracter repetitiv al faptei, prin amploarea acesteia, rezultata din numarul de lucratori afectati, primirea la munca a mai mult de 5 persoane, indiferent de cetatenia acestora, fara incheierea unui contract individual de munca, constituie de asemenea, fapta penala, conform art. 264 alin. (3) din Codul muncii, republicat.

    Toate aceste fapte, care atrag in mod uzual controlul inspectorilor de munca, prin atingerea nivelului de pericol social descris anterior, pot genera declansarea cercetarii penale de catre organele abilitate, potrivit legii.

    In acelasi timp, aspecte legate de salarizare sau de calculul, retinerea si virarea contributiilor sociale obligatorii care prezinta deficiente identificate de inspectorii de munca pot fi sesizate de ITM organelor de control ale A.N.A.F. declansand un control de specialitate al acestei institutii.

    Exemplu
Un exemplu cu mult mai complex de abordare conjugata a unui gen de comportament interzis de lege, care antreneaza actiunea mai multor institutii ale statului este acela al faptelor reglementate de art. 265 din Codul muncii, republicat, mai precis a faptelor reglementate de alin. (2) si (3), respectiv:
    - primirea la munca a unei persoane aflate in situatie de sedere ilegala in Romania, cunoscand ca aceasta este victima a traficului de persoane;
    - primirea la munca a unei persoane aflate in situatie de sedere ilegala in Romania, cunoscand ca aceasta este victima a traficului de persoane, daca munca prestata de aceasta este de natura sa ii puna in pericol viata, integritatea sau sanatate.

    In aceste cazuri, in afara stabilirii raspunderii penale si aplicare a unei pedepse principale, in limitele prefigurate de art. 264 alin. (3), respectiv art. 265 alin. (3) din Codul muncii, instanta judecatoreasca poate aplica si pedepse complementare, constand in pierderea temporara a unor drepturi (de a beneficia de ajutoare si subventii publice, de a participa la licitatii pentru achizitii publice). Asadar, acest tip de comportament poate face obiectul interesului unui numar insemnat de institutii ale statului.

    ANAF-ul este cu siguranta institutia chemata sa rezolve probleme ulterioare stabilirii raspunderii penale a angajatorului, legate de primirea la munca a unui numar de peste 5 persoane, fara incheierea contractelor individual de munca, respectiv primirea la munca a unei persoane aflate in situatie de sedere ilegala in Romania, cunoscand ca aceasta este victima a traficului de persoane. Astfel ANAF va fi responsabil cu recuperarea:

    - cuantumului tuturor impozitelor, taxelor si contributiilor de asigurari sociale pe care angajatorul le-ar fi platit daca persoana ar fi fost angajata legal, inclusiv penalitatile de intarziere si amenzile administrative corespunzatoare;
- cheltuielile determinate de transferul platilor restante in tara in care persoana angajata ilegal s-a intors de bunavoie sau a fost returnata in conditiile legii.




 
Gabriela Dita
Consilier juridic

Studii
ianuarie – februarie 2010 – curs formator formare profesionala
2005 – 2006 masterand al Facultatii de Drept al Universitatii Bucuresti cu specialitatea „Relatii de munca si Industriale avand ca tema pentru lucrarea de disertatie Formele de suspendare a contractului individual de munca la disciplina Contractul individual de munca sub indrumarea prof. dr. Alexandru Atanasiu;

2003 – 2004 absolvent al studiilor postuniversitare de dreptul muncii organizate de Academia de Politie „Alexandru Ioan Cuza avand ca lucrare de absolvire tema: „Cazurile de suspendare a contractului individual de munca prevazute de Legea nr. 19/2000 sub coordonarea conf. univ. dr. Vlad Barbu;

2002 – 2003 atestat inspector resurse umane al Scolii Romane de Afaceri de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei;

1999 – licentiata in stiinte juridice a Facultatii de Drept a Universitatii Bucuresti avand ca lucrare de licenta „Acordul de asociere a Romaniei la Uniunea Europeana sub indrumarea si cordonarea prof. univ. dr. Augustin Fuerea.