Studiu de caz: Contributiile sociale in cazul salariatilor din statele membre UE si NON UE

Se iau in calcul doua situatii diferite in ceea ce priveste angajarea unor persoane straine, unele dintre acestea din tari membre ale Uniunii Europene, iar altele din state care nu fac parte din UE. Aceasta diferenta aduce in mod implicit obligatii diferite ale angajatorului, atat in ceea ce priveste depunerea declaratiilor aferente, cat si cu privire la contributiile care vor fi retinute de catre stat.

Trebuie precizat ca pentru statele membre ale Uniunii Europene, se aplica prevederile Regulamentului (CE) 883/2004 al Parlamentului European si al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate sociala si Regulamentului (CE) 987/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere in aplicare a Regulamentului (CE) 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate social.
Conform art. 11 din Regulamentului (CE) 883/2004, lucratorii care se deplaseaza pe teritoriul Uniunii Europene trebuie sa faca obiectul unei singure legislatii in materie de securitate sociala – locul unde se desfasoara activitatea.

Prin exceptie, Regulamentul stabileste ca o persoana care lucreaza ca persoana salariata pe teritoriul unui stat membru in numele unui angajator care isi desfasoara in mod obisnuit activitatile in acel stat, care este trimisa de respectivul angajator intr-un alt stat membru pentru a desfasura o activitate in beneficiul respectivului angajator continua sa se supuna legislatiei statului de origine a detasarii daca:
- durata anticipata a activitatii in cauza nu depaseste 24 luni;
- persoana respectiva nu este trimisa sa inlocuiasca o alta persoana detasata;
- angajatorul trebuie sa isi desfasoare in mod obisnuit activitatile in statul de origine a detasarii in sensul ca angajatorul desfasoara activitati substantiale pe teritoriul statului membru in care este stabilit;
- pe parcursul perioadei de detasare trebuie exista o relatie directa intre angajatorul de origine a detasarii si lucratorul detasat;
- lucratorul sa fi afiliat sistemului de asigurari sociale din statul membru in care este stabilit angajatorul sau imediat inainte de inceperea activitatii de munca. O perioada de cel putin o luna poate fi considerata conforma cu aceasta cerinta, in timp ce perioadele mai scurte necesita o evaluare de la caz la caz luandu-se in considerare toti factorii implicati.

In consecinta, pentru veniturile salariale obtinute din desfasurarea unei activitati in Romania de cetateanul unui stat membru UE se datoreaza contributiile sociale aferente veniturilor salariale in Romania, locul unde desfasoara activitatea, cu exceptia situatiei in care cetateanul este detasat in conditiile mai sus expuse si prezinta angajatorului din Romania documentul portabil A1 eliberat de institutia competenta de statul de resedinta.

Formularul A1 este o declaratie cu privire la legislatia aplicabila, pentru veniturile obtinute de salariatul care prezinta acest document nu se va datora in Romania contributii sociale. Sunt exceptate situatiile in care din chiar cuprinsul formularului rezulta ca anumite contributii se vor plati in statul in care salariatul isi desfasoara activitatea.

In situatia in care o persoana isi desfasoara in mod obisnuit o activitate salariata in doua sau mai multe state membre se supune:
(a) legislatiei statului membru de resedinta, in cazul in care desfasoara o parte substantiala a activitatii sale in statul membru respectiv sau in cazul in care depinde de mai multe intreprinderi sau de mai multi angajatori al caror sediu sau loc de desfasurare a activitatii se afla in state membre diferite
sau
(b) legislatiei statului membru in care este situat sediul sau locul de desfasurare a activitatii intreprinderii sau angajatorului al carui salariat este, in cazul in care persoana nu desfasoara o parte substantiala a activitatilor sale in statul membru de resedinta.

Contributiile sociale aferente veniturilor salariale obtinute de cetateanul UE datorate in Romania se declara de angajator prin formularul 112. In cazul in care salariatul nu este cetatean al unui stat membru UE, daca intre Romania si statul de rezidenta al salariatului s-a incheiat un acord sau conventie in domeniul securitatii sociale se vor aplica prevederile acordului sau coventiei.
Un exemplu in acest sens il reprezinta faptul ca intre Romania si Turcia s-a incheiat un Acord in domeniul securitatii sociale ratificat prin Legea 551/2002 pentru ratificarea Acordului dintre Romania si Republica Turcia in domeniul securitatii sociale, semnat la Ankara la 6 iulie 1999. In situatia in care un cetatean turc presteaza activitate in Romania in baza unui contract individual de munca, in ceea ce priveste contributiile sociale, se vor aplica prevederile acestui acord. Insa, Romania nu a incheiat cu toate statele din afara UE acorduri sau conventii in domeniul securitatii sociale.

 In cazul in care intre Romania si statul de resedinta al salariatului nu s-a incheiat o conventie sau acord in domeniul securitatii sociale, contributiile sociale se datoreaza in Romania. Contributiile sociale aferente veniturilor salariale obtinute de cetateanul strain dintr-un stat membru din afara UE datorate in Romania se declara de angajator prin formularul 112.