Studiu de caz: Solicitarea si efectuarea concediului de odihna

O societate acorda tuturor angajatilor concedii de odihna in anumite perioade, iar angajatii accepta aceasta decizie a angajatorului. Intr-o astfel de situatie insa, intrebarea care priveste caracterul legal al acestei decizii este iminenta. In plus, trebuie stabilit in ce conditii este legea respectata prin completarea unui tabel nominal in care angajatii sunt de acord cu decizia de a se afla in concediu de odihna in perioadele stabilite de angajator.

Codul muncii, republicat, include la art. 149 prevederi conform carora efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unor programari care se fac pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator.

In consecinta,  efectuarea concediului de odihna se realizeaza in baza unei programari colective sau individuale stabilite de angajator cu consultarea sindicatului sau, dupa caz, a reprezentantilor salariatilor, pentru programarile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programarile individuale. Programarea se face pana la sfarsitul anului calendaristic pentru anul urmator.
Prin programarile colective se pot stabili perioade de concediu care nu pot fi mai mici de 3 luni pe categorii de personal sau locuri de munca.

In ceea ce priveste programarea individuala, pentru aceasta se poate stabili data efectuarii concediului sau, dupa caz, perioada in care salariatul are dreptul de a efectua concediul, perioada care nu poate fi mai mare de 3 luni.

In cadrul perioadelor de concediu stabilite conform alineatelor anterioare, salariatul poate solicita efectuarea concediului cu cel putin 60 de zile anterioar efectuarii acestuia. In cazul in care programarea concediilor se face fractionat, angajatorul este obligat sa stabileasca programarea astfel incat fiecare salariat sa efectueze intr-un an calendaristic cel putin 10 zile lucratoare de concediu neintrerupt.

Astfel, la baza efectuarii concediului de odihna stau programarile stabilite cu un an in urma de angajator cu consultarea sindicatului sau a reprezentantilor salariatilor pentru programarile colective, ori cu consultarea salariatului, pentru programarile individuale. In acelasi timp, potrivit legii, salariatul solicita efectuarea concediului de odihna, or nu angajatorul.

Se considera, asadar, ca acordarea concediilor de odihna ale salariatilor se poate realiza concomitent, in anumite perioade, atata timp cat aceasta decizie nu afecteaza drepturile si interesele vreunei parti ale raportului de munca si nu incalca prevederile legale aplicabile in privinta acordarii concediilor de odihna.