Raspunderea angajatorului pentru faptele salariatului. Este vorba despre un tip de raspundere guvernata de normele de drept civil. Ea intervine in ipoteza in care salariatul a produs un prejudiciu unui tert, in exercitarea atributiilor de serviciu. In acest caz, tertul va putea sa il traga la raspundere nu pe salariatul care l-a prejudiciat, ci pe angajatorul acestuia. Este un caz de raspundere delictuala pentru fapta altuia, juridic numita raspunderea comitentului pentru fapta prepusului, reglementata de Codul civil, nu de Codul muncii.
Exemplu
Daca autorul unui accident rutier este soferul unui camion care transporta marfa pentru unitatea unde era angajat, persoana prejudiciata se va putea adresa fie soferului, fie unitatii unde acesta este angajat, pentru a-si recupera prejudiciul.
De ce aceasta posibilitate, ca cel care raspunde sa nu fie efectiv cel
care a savarsit fapta, ci angajatorul acestuia? Din punct de vedere teoretic, fundamentul acestei raspunderi consta in:
1. prezumtia de culpa in alegerea salariatului. Intr-adevar, desi nu angajatorul este cel care a savarsit delictul civil, el nu este lipsit de culpa: a angajat sa execute lucrarea respectiva o persoana care s-a dovedit necorespunzatoare, in sensul ca a savarsit o fapta producatoare de prejudicii;
2. ideea de garantie fata de victima. Daca nu ar exista raspunderea angajatorului pentru fapta salariatului, victima delictului civil s-ar putea afla in situatia de a nu-si acoperi prejudiciul, daca autorul faptei ar fi insolvabil;
Instruire si testare SSM 5 modele de teste si instructiuni proprii SSM
Contributii aferente veniturilor impozabile si neimpozabile in 2024
Legis Plus Legislatia Muncii
3. ideea de risc. Angajatorul trage foloase de pe urma activitatii salariatului. De aceea este firesc ca angajatorul sa isi asume nu numai beneficiile, ci si riscurile pe care angajarea unui salariat le presupune.
Informatii complete despre raspunderea angajatorului pentru faptele salariatului gasiti in lucrarea de specialitate Consilier – codul muncii! Clic acum!
Semnalam insa ca angajatorul nu va raspunde pentru fapta savarsita de salariatul respectiv daca:
• salariatul se gasea in timpul orelor de program, dar desfasura activitati in interes propriu;
• cel pagubit stia ca salariatul nu actioneaza in interesul angajatorului sau;
• fapta salariatului nu are nicio legatura cu atributiile incredintate;
• salariatul a actionat impotriva ordinelor incredintate.
In toate aceste cazuri raspunde salariatul in mod direct, potrivit regulilor raspunderii
civile delictuale pentru fapta proprie.
Un salariat va aduce un prejudiciu? Sau poate ca dvs. aduceti un prejudiciu unui salariat? Pentru a afla ce trebuie facut in asemenea situatii, consultati capitolele R11-R13 privind raspunderea patrimoniala, din cadrul lucrarii Consilier – Codul muncii. Procedura completa, studii de caz, recomandari-beton. Clic aici!