Regulamentul Intern: stabilirea programului de lucru

Programul de lucru reprezinta modalitatea concreta de repartizare zilnica si saptamanala a timpului de lucru.
Regulamentul intern constituie un act unilateral al angajatorului, chiar daca potrivit art. 257 din Codul muncii, el se intocmeste de catre angajator cu consultarea sindicatului sau a reprezentantilor salariatilor, cel care decide in final este angajatorul. Asadar, in ceea ce priveste regulamentul intern, nu se pune problema necesitatii acordului salariatilor, ci numai a obligatiilor de consultare si de informare a acestora.

Or, potrivit Codului muncii munca suplimentara nu poate fi efectuata fara acordul salariatului, cu exceptia cazului de forta majora sau pentru lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente ori inlaturarii consecintelor unui accident. Or, stabilind in regulamentul intern efectuarea de ore suplimentare, aceste sunt obligatorii pentru salariat prin actul unilateral al angajatorului. Aceasta intrucat una dintre obligatiile salariatului prevazute in art. 39 alin. (2) din Codul muncii, se numara si aceea de a respecta prevederile cuprinse in regulamentul intern(lit. c).

In regulamentul intern, programul de lucru trebuie sa respecte dispozitiile legale care prevad si limiteaza timpul de munca, urmand ca orele suplimentare sa fie efectuate la solicitarea angajatorului si cu acordul salariatului.

Codul muncii prevede la art. 119 alin.(1) ca munca suplimentara se compenseaza cu ore libere platite in urmatoarele 30 de zile dupa efectuarea acestora. Cand compensarea nu este posibila in luna urmatoare, cel in cauza va primi un spor la salariu stabilit prin negociere si nu poate fi - prevede art 120 - mai mic de 75% din salariu de baza.

Asadar, daca in urmatoarele 30 de zile de la efectuarea orelor suplimentare nu este posibil sa acordati salariatilor timp liber corespunzator, le veti acorda sporul stabilit prin negociere ce nu poate fi mai mic de 75% din salariu de baza.

Cu privire la repausul saptamanal, art. 132 din Codul muncii stabileste ca acesta se acorda in doua zile consecutive, de regula sambata si duminica.

In doua ipoteze - pericolul de a se prejudicia interesul public sau pericolul de a se periclita desfasurarea normala a activitatii-conform art. 132 alin. (2) din Codul muncii, repausul saptamanal poate fi acordat si in alte zile stabilite prin contractul colectiv de munca sau prin regulamentul intern.

In aceasta situatie, salariatii beneficiaza de un spor la salariu stabilit prin contractul colectiv de munca sau, dupa caz, prin contractul individual de munca (art. 132 alin. (3).

In plus, art. 132 alin. (4) stabileste ca, in situatii de exceptie zilele de repaus saptamanal sunt acordate cumulat, dupa o perioada de activitate continua ce nu poate depasi 14 zile calendaristice, cu autorizarea inspectoratului teritorial de munca si cu acordul sindicatului sau, dupa caz, al reprezentantilor salariatilor. In acest caz, salariatii au dreptul la dublul compensatiilor cuvenite potrivit art. 120 alin. (2) respectiv, dublul sporului de 100 % din salariu de baza.

Noua lege a pensiilor Ghid practic

Vezi AICI detalii

Legis Plus Legislatia Muncii

Vezi AICI detalii

Ghidul angajatului Codul muncii in interesul tau

Vezi AICI detalii

In concluzie, chiar daca in anumite conditii, repausul saptamanal se poate acorda si in alte zile decat sambata si duminica, acordarea sa este intotdeauna obligatorie. Acordarea decalata a repausului saptamanal se cumuleaza cu sporurile stabilite potrivit art. 132 alin. (3) si (5) din Codul muncii.

Astfel, in aceste situatii sporurile nu reprezinta o alternativa la acordarea efectiva a zilelor de repaus saptamanal.
Programul de lucru reglementat prin Regulamentul intern poate sa prevada prestarea muncii in zilele de sambata si duminica daca sunt prevazute alte doua zile libere consecutive.

In introducerea acestor clauze in regulamentul intern nu trebuie pierdut din vedere faptul ca nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului saptamanal se sanctioneaza cu amenda de la 1500 la 3000 lei.

In ceea ce priveste programul de lucru inegal, potrivit alin. (2) al art. 113 Codul muncii, acesta poate functiona numai daca este specificat expres in contractul individual de munca.