Regulamentul CEE pentru aplicarea sistemelor de securitate sociala angajatilor, lucratorilor independenti si membrilor lor de familie

Problema asigurarilor sociale este un aspect esential al dreptului fundamental la libera circulatie a persoanelor. Fara o coordonare la nivel european, aplicarea diferitelor sisteme nationale de asigurari sociale ar putea aduce prejudicii drepturilor de asigurari sociale ale cetatenilor europeni si membrilor familiilor acestora care se deplaseaza in interiorul si in afara Uniunii Europene. O libera circulatie necesita protejarea acestor drepturi.

Regulamentele nr. 1.408/71/CEE cu privire la coordonarea sistemelor de securitate sociala pentru persoanele angajate, lucratorii independenti si membrii familiilor acestora care se deplaseaza in Comunitatea Europeana si nr. 574/72/CEE cu privire la procedurile de implementare a Regulamentului nr. 1.408/71/CEE propun in acest sens solutii practice la majoritatea problemelor transfrontaliere in materie de asigurari sociale.

Scopul acestor regulamente este de a stabili principiul fundamental al egalitatii de tratament si al nediscriminarii, dar statele membre raman suverane in ceea ce priveste prestatiile interne de asigurari sociale, conditiile de acordare si nivelul acestora. Regulamentul are ca scop principal evitarea pierderii drepturilor de securitate sociala ale lucratorilor migranti care se deplaseaza in interiorul Uniunii Europene.
    
Regulamentul Consiliului (CEE) nr. 1.408/71 nu inlocuieste diferitele sisteme de securitate sociala cu unul comun european, deoarece sistemele de securitate sociala reprezinta rezultatul unor traditii vechi, adanc inradacinate in cultura nationala, care sunt larg acceptate si apreciate de populatiile diferitelor state membre.

Fiecare stat membru isi poate stabili liber prestatiile de securitate sociala acordate in conformitate cu legislatia nationala, modul de calcul al acestora si contributiile ce trebuie platite, cu conditia respectarii dreptului la libera circulatie a persoanelor.

Regulamentul nr. 1.408/71 se aplica tuturor legislatiilor nationale in ceea ce priveste urmatoarele prestatii sociale: boala si maternitate, accidente de munca, boli profesionale, prestatii de invaliditate, pensii pentru limita de varsta, pensii de urmas, ajutoare de deces, prestatii de somaj, prestatii familiale.

Urmatoarele persoane sunt vizate de reglementarile Regulamentului nr. 1.408/71:
    angajatii si lucratorii independenti, cetateni ai Statelor Membre ale Uniunii Europene care sunt asigurati sau au fost asigurati in conformitate cu legislatiile unuia din aceste state;
    pensionarii care sunt cetateni ai Statelor Membre ale Uniunii Europene, chiar daca s-au pensionat inainte ca statul caruia ii apartin sa adere la Uniunea Europeana;
    membrii de familie si urmasii persoanelor mai sus mentionate, indiferent de cetatenie. Protectia lor este limitata la drepturile care deriva din calitatea de membru de familie al lucratorului sau pensionarului in cauza (asigurare de boala ca membru de familie, prestatii familiale, pensie de urmas, vaduva sau orfan). Ca o regula generala, calitatea de membru de familie este definita in legislatia statului de resedinta;
    functionarii publici si membrii lor de familie;
    studentii.

Regulile comunitare privind coordonarea sistemelor de securitate sociala stabilesc urmatoarele principii fundamentale:
    egalitatea de tratament intre cetatenii statelor membre: acordarea acelorasi drepturi si impunerea acelorasi obligatii de securitate sociala intre cetatenii proprii si cei ai altor state membre, care se deplaseaza in interiorul Uniunii Europene, in vederea desfasurarii unei activitati profesionale sau a stabilirii domiciliului;
    determinarea legislatiei aplicabile consta in rezolvarea conflictului de legi prin determinarea legislatiei statului competent, astfel incat lucratorii migranti, in exercitarea activitatii profesionale, sa fie supusi prevederilor legislatiei unui singur stat;
    totalizarea perioadelor de asigurare in vederea stabilirii si acordarii drepturilor, ceea ce presupune ca institutia competenta, la calcularea drepturilor ce ii revin unui lucrator migrant, sa ia in considerare atat perioadele de asigurare realizate in propriul stat, cat si perioadele realizate in celelalte state membre; in acest caz, fiecare dintre institutiile competente plateste drepturi de pensie pentru perioada de contributie la sistemul propriu);
    exportul prestatiilor, ceea ce presupune dreptul unui lucrator migrant de a beneficia de prestatiile dobandite in statele in care si-a desfasurat activitatea, pe teritoriul statului de domiciliu.  

Regulamentul contine reguli detaliate de aplicare pentru fiecare prestatie in parte si fiecare situatie in parte (reguli generale, reguli de prioritate, rezidenta intr-un stat membru altul decat cel al statului competent, lucratori frontalieri, membri de familie, someri, pensionari), modul de calcul al prestatiilor in bani, conditiile de acordare a prestatiilor substantiale in natura, decontarea intre institutii, rambursarea cheltuielilor.

De asemenea, sunt stabilite cooperarea intre autoritatile competente, exceptarea de la reducerea taxelor, reguli referitoare la cereri, declaratii si apeluri inaintate autoritatilor, institutiilor sau tribunalului unui stat membru altul decat statul competent, examinarile medicale, transferul dintr-un stat membru in altul a sumelor de bani platibile conform Regulamentului, diverse proceduri speciale pentru implementarea anumitor legislatii.

Incepand cu data de 1 mai 2010 Regulamentele (CEE) nr. 1408/71 si 574/72 au fost inlocuite de Regulamentul (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European si al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate sociala si, respectiv, de Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere in aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate sociala.

Noile regulamente au drept obiective principale: simplificarea, modernizarea si clarificarea coordonarii sistemelor de securitate sociala, precum si o mai buna protectie a drepturilor persoanelor.

in domeniul determinarii legislatiei aplicabile, se mentine si se consolideaza regula generala in domeniu, aceea a unicitatii legislatiei aplicabile conform careia, la un moment dat, un lucrator migrant este supus, in exercitarea activitatii sale profesionale, legislatiei unui singur stat membru.

Elementele de noutate si simplificare se refera la:
-    Utilizarea documentului portabil A1, in locul formularului E 101;
-    Situatiile similare au fost reglementate unitar, iar cazurile specifice au fost tratate pe baza principiilor generale;
-    A fost stabilita o noua regula referitoare la inregistrarea temporara a persoanelor astfel incat niciun cetatean sa nu ramana in afara sistemului de securitate sociala sau fara acces la prestatii;
-    Au fost introduse mai multe reguli de diferentiere intre detasare si pluri-activitate;
-    Obligatia informarii reciproce si cooperarea intre institutiile si persoanele acoperite de noile regulamente;
-    Schimbul de informatii dintre institutiile si autoritatile statelor membre si persoanele acoperite de regulament va avea la baza principiile serviciului public, eficientei, asistentei active, furnizarii rapide de informatii si accesibilitatii;
-    in cazul in care exista pareri divergente asupra institutiei competente pentru acordarea prestatiilor, pana la identificarea institutiei competente in stabilirea legislatiei aplicabile persoanei in cauza, persoana are dreptul, cu titlu provizoriu, la prestatiile prevazute de legislatia pe care o aplica institutia de la locul sau de resedinta, sau, dupa caz, de legislatia pe care o aplica institutia careia i - a fost inaintata cererea prima data;
-    Persoanele care beneficiaza de o prestatie in bani ca urmare a desfasurarii unei activitati sunt asimilate celor care desfasoara acea activitate.

Potrivit articolului 11 - Reguli generale din Regulamentul (CE) nr. 883/2004, persoanele sunt supuse legislatiei unui singur stat membru. Aceasta legislatie se stabileste in conformitate cu prezentul titlu.Persoanele carora li se acorda o prestatie in numerar ca urmare sau ca o consecinta a desfasurarii unei activitati salariate sau independente se considera ca desfasoara activitatea mentionata. Aceasta dispozitie nu se aplica in cazul pensiei de invaliditate, pentru limita de varsta sau de urmas, sau al indemnizatiilor pentru accidente de munca, boli profesionale sau al prestatiilor de boala in numerar, care acopera tratamentul pentru o perioada nelimitata.
Sub rezerva regulilor speciale:
(a) persoana care desfasoara o activitate salariata sau independenta intr-un stat membru se supune legislatiei din statul membru respectiv;
(b) functionarii se supun legislatiei din statul membru de care apartine administratia ai caror salariati sunt;
(c) persoana care beneficiaza de ajutor de somaj, in temeiul legislatiei statului membru de resedinta, se supune legislatiei statului membru respectiv;
(d) persoana convocata sau concentrata pentru indeplinirea obligatiilor militare sau efectuarea serviciului civil intr-un stat membru se supune legislatiei statului membru respectiv;
(e) orice alta persoana careia nu i se aplica literele (a)-(d) se supune legislatiei statului membru de resedinta, fara a se aduce atingere altor dispozitii din prezentul regulament, care ii garanteaza prestatii in temeiul legislatiei unuia sau mai multor state membre.

Persoana care desfasoara o activitate salariata intr-un stat membru, pentru un angajator care isi desfasoara in mod obisnuit activitatile in acest stat membru, si care este detasata de angajatorul respectiv in alt stat membru pentru a lucra pentru angajator continua sa fie supusa legislatiei primului stat membru, cu conditia ca durata previzibila a activitatii sa nu depaseasca douazeci si patru de luni si sa nu fi fost trimisa sa inlocuiasca o alta persoana.
Persoana care desfasoara in mod obisnuit o activitate independenta intr-un stat membru si care se deplaseaza in alt stat membru pentru a desfasura o activitate similara continua sa fie supusa legislatiei primului stat membru, cu conditia ca durata previzibila a activitatii sa nu depaseasca douazecisi patru de luni.

Persoana care desfasoara in mod obisnuit o activitate salariata in doua sau mai multe state membre se supune:

(a) legislatiei statului membru de resedinta, in cazul in care desfasoara o parte substantiala aactivitatii sale in statul membru respectiv sau in cazul in care depinde de mai multe intreprinderi sau de mai multi angajatori al caror sediu sau loc de desfasurare a activitatii se afla in state membre diferite
sau
(b) legislatiei statului membru in care este situat sediul sau locul de desfasurare a activitatii intreprinderii sau angajatorului al carui salariat este, in cazul in care persoana nu desfasoara o parte substantiala a activitatilor sale in statul membru de resedinta.

Persoana care desfasoara in mod obisnuit o activitate independenta in doua sau mai multe state membre se supune:
(a) legislatiei statului membru de resedinta, in cazul in care exercita o parte substantiala a activitatii sale in statul membru respectiv
sau
(b) legislatiei statului membru in care este situat centrul de interes al activitatilor sale, in cazul in care nu isi are resedinta intrunul din statele membre in care desfasoara o parte substantiala a activitatii sale.