Durata maxima de munca a unui agent de munca temporara

Potrivit art. 90 alin. (1) din Codul muncii, republicat, misiunea de munca temporara se stabileste pentru un termen care nu poate fi mai mare de 24 de luni.

Alin. (2) din acelasi articol prevede ca durata misiunii de munca temporara poate fi prelungita pe perioade succesive care, adaugate la durata initiala a misiunii, nu poate conduce la depasirea unei perioade de 36 de luni, iar in conformitate cu alin. (3), conditiile in care durata unei misiuni de munca temporara poate fi prelungita sunt prevazute in contractul de munca temporara sau pot face obiectul unui act aditional la acest contract.

Asadar, durata misiunii de munca temporara poate fi prelungita pe perioade succesive care, adaugate la durata initiala a misiunii, nu poate conduce la depasirea unei perioade de 36 de luni.

Acest text de lege apreciem ca trebuie coroborat cu dispozitiile art. 89 din Codul muncii republicat, potrivit carora un utilizator poate apela la agenti de munca temporara pentru executarea unei sarcini precise si cu caracter temporar, cu exceptia cazului prevazut la art. 93.

Observam astfel ca fata de reglementarea anterioara, legiuitorul a renuntat la stabilirea in terminis a cazurilor in care utilizatorul putea apela la agenti de munca temporara, respectiv:

a) pentru inlocuirea unui salariat al carui contract individual de munca este suspendat, pe durata suspendarii;
b) pentru prestarea unor activitati cu caracter sezonier;
c) pentru prestarea unor activitati specializate ori ocazionale.

Legiuitorul insa consacra prevederea potrivit careia utilizatorul poate apela la agenti de munca temporara pentru executarea unei sarcini precise si numai cu caracter temporar, instituind totodata o limita maxima a duratei misiunii, respectiv 24 luni, care poate fi insa depasita cu perioade succesive care, adaugate la durata initiala a misiunii, nu poate conduce la depasirea unei perioade de 36 de luni.

Chiar daca nu exista o interdictie expresa privind incheierea dupa incetarea misiunii cu acelasi utilizator a unor noi contracte de punere la dispozitie a acelorasi salariati pentru executarea acelorasi sarcini, fata de dispozitiile legale anterior enuntate apreciem ca vointa legiuitorului este in sensul de a asigura pastrarea caracterului temporar al misiunii si al muncii prin salariati temporari.

In speta, incheierea cu acelasi utilizator a unor noi contracte de punere la dispozitie a acelorasi salariati pentru executarea sarcinilor de la nivelul utilizatorului apreciem ca impune crearea unor locuri de munca la nivelul utilizatorului si nu desfasurarea respectivelor sarcini de catre salariati temporari pusi la dispozitie de agentul de munca temporara.