a) Incadrarea in munca a copiilor sub 15 ani este complet interzisa (art. 40 alin. (4) din Constitutie, art. 13 din Codul muncii si art. 5 din Hotararea Guvernului nr. 600/2007).
Sanctiunea nerespectarii acestei interdictii consta in:
– nulitatea absoluta a contractului de munca;
– raspunderea penala a angajatorului. O astfel de fapta constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 3 ani.
b) Copiii intre 15 si 16 ani, care fac obiectul scolarizarii obligatorii pe baza de program integral, pot incheia un contract individual de munca numai cu acordul parintilor sau al reprezentantilor legali, pentru desfasurarea de activitati potrivite cu dezvoltarea fizica, aptitudinile si cunostintele sale, daca astfel nu ii sunt periclitate sanatatea, dezvoltarea si pregatirea profesionala.
c) Copiii intre 16 si 18 ani, care fac obiectul scolarizarii obligatorii, pe baza de program integral, pot incheia, in conditiile legii, un contract individual de munca in calitate de salariat pentru desfasurarea de munci usoare.
Consilier Ghid complet de Salarizare ReviSal si Contributii sociale
Ghid practic privind munca desfasurata de cetatenii non-UE pe teritoriul Romaniei
40 Modele de Regulament Intern
Ghid complet Instructiuni proprii de securitate a muncii
Conceptul de „munca usoara“ include toate activitatile care, prin natura proprie sarcinilor pe care le presupun si a conditiilor specifice in care acestea sunt efectuate, nu pot prejudicia securitatea, sanatatea sau dezvoltarea copilului si tanarului si nu sunt de natura sa prejudicieze frecventa scolara, participarea la programe de orientare ori de formare profesionala, aprobate de conducerea unitatii de invatamant, sau capacitatea acestora de a beneficia de instruirea primita.
d) Pentru unele profesii, varsta minima la angajare este superioara celei de 18 ani.
Cel mai adesea, impunerea unei conditii de varsta mai ridicata constituie tot o forma de protectie a tinerilor, profesiile sau functiile respective prezentand potential superior de dificultate fizica sau psihica, raspundere mai mare sau risc de accidentare. Fireste, in plus, impunerea unor conditii de studii conduce automat la ridicarea varstei cu care o persoana se poate incadra in munca pe un anumit post.
e) Este interzisa angajarea tinerilor pentru activitati care:
– depasesc in mod evident capacitatile lor fizice sau psihologice;
– implica o expunere nociva la agenti toxici, cancerigeni, care determina modificari genetice ereditare, avand efecte nocive pentru fat pe durata graviditatii sau avand orice alt efect nociv cronic asupra fiintei umane;
– implica o expunere nociva la radiatii;
– prezinta riscuri de accidentare, pe care se presupune ca tinerii nu le pot identifica sau preveni, din cauza atentiei insuficiente pe care o acorda securitatii in munca, a lipsei lor de experienta ori de pregatire;
– pun in pericol sanatatea acestora din cauza frigului ori a caldurii extreme sau din cauza zgomotului ori a vibratiilor.
f) Dupa incheierea contractului de munca, angajatorul este obligat sa asigure tinerilor
conditii de munca adaptate varstei lor.
Angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru asigurarea securitatii si protejarea sanatatii tinerilor, tinand seama, in special, de riscurile specifice pentru securitatea, sanatatea si dezvoltarea lor, riscuri care rezulta din lipsa lor de experienta, din constientizarea insuficienta a riscurilor existente sau potentiale ori din faptul ca tinerii sunt inca in dezvoltare.
De altfel, potrivit art. 13 alin. (5) din Codul muncii, incadrarea in munca a persoanelor sub 18 ani pe locuri de munca grele, vatamatoare sau periculoase este interzisa.
g) Angajatorul trebuie sa realizeze o evaluare a riscurilor specifice inainte ca tinerii sa inceapa munca si la orice modificare semnificativa a conditiilor de munca.
Angajatorul este obligat sa informeze, in scris, tinerii asupra eventualelor riscuri si asupra tuturor masurilor luate in ceea ce priveste securitatea si sanatatea lor.
Se vor avea in vedere si dispozitiile Legii nr. 319/2006, a securitatii si sanatatii in munca, publicata in Monitorul Oficial nr. 646 din 26 iulie 2006, care cuprinde tinerii in categoria „grupurilor sensibile de risc“.
h) In cazul tinerilor, durata timpului de munca este de maximum 6 ore/zi si 30 de ore/saptamana. Timpul redus de lucru nu atrage si reducerea salariului.
In situatia in care tanarul cumuleaza mai multe functii in baza unor contracte individuale de munca, timpul de munca efectuat se insumeaza si nu poate depasi, cumulat, durata maxima de 6 ore/zi.
i) Tinerii nu pot presta munca suplimentara. j) Tinerii nu pot presta munca de noapte.
Desi, in mod normal, timpul de noapte este cel cuprins intre orele 22.00 si 06.00,
potrivit art. 122 din Codul muncii), notiunea este largita in cazul minorilor, acestia neputand lucra intre orele 20.00 si 6.00.
Angajatorul care foloseste minori pentru munca de noapte va raspunde civil sau chiar penal. Totusi, in practica judiciara s-a decis ca, daca munca s-a prestat, minorul nu va putea fi lipsit de sporul pentru munca de noapte cuvenit. Interdictia de a presta munca pe timpul noptii este o masura de protectie a tanarului, care nu poate ajunge sa il dezavantajeze pe acesta.
k) Tinerii beneficiaza de o pauza de masa de cel putin 30 de minute consecutive, in cazul in care durata zilnica a timpului de munca este mai mare de 4 ore si jumatate. Aceasta reglementare este mai avantajoasa decat cea aplicabila majorilor, care au dreptul la pauza de masa pentru o durata a timpului de munca de peste 6 ore (art. 130 din Codul muncii).
l) Intre doua zile de munca, tinerii beneficiaza de o perioada minima de repaus de
12 ore consecutive.
Copiii intre 15 si 16 ani, sau cei peste 16 ani care urmeaza inca o forma de invatamant obligatoriu beneficiaza de o perioada minima de repaus de 14 ore consecutive.
m) Tinerii beneficiaza de un concediu de odihna suplimentar de cel putin 3 zile lucratoare.
Exemplu
Contractul colectiv de munca incheiat la nivel national pentru anii 2007 2010 prevede o durata minima a concediului de odihna de 21 de zile. Tinerii sub 18 ani beneficiaza asadar de o durata de cel putin 24 de zile lucratoare. Dar contractul colectiv incheiat la nivel de unitate poate prevedea o durata mai indelungata a concediului cuvenit tinerilor.
Angajatorii trebuie sa se asigure ca perioada libera de orice munca este inclusa, in masura posibilului, in cadrul vacantelor scolare ale copiilor care fac obiectul scolarizarii obligatorii pe baza de program integral, impusa de legislatia nationala.