Aceste informatii au fost transmite de Administratia Prezidentiala. Legea pentru modificarea si completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici vizeaza modificari ale atributiilor Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (A.N.F.P.), precum si o serie de interventii legislative in ceea ce priveste regimul juridic al functiei publice.
Presdintele face referire la art. I pct. 18 si pct. 22 care abroga dispozitiile normative (art. 86 alin. (2) si (3), respectiv art. 94 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 188/1999) conform carora functionarului public trimis in judecata pentru savarsirea unei infractiuni de natura celor prevazute la art. 54 lit. h) – ce include infractiuni de coruptie si de serviciu - i se suspenda de drept raportul de serviciu.
Suspendarea de drept si suspendarea facultativa a raporturilor de munca sau de serviciu in cazul trimiterii in judecata sunt masuri provizorii destinate protectiei entitatii angajatoare si se bucura, in prezent, de un cadru normativ si jurisprudential bine conturat si fundamentat. Astfel, suspendarea de drept din functie in cazul trimiterii in judecata este prevazuta si pentru alte categorii socioprofesionale: judecatori constitutionali (art. 66 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale), magistrati (art. 62 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor) sau practicieni in insolventa (art. 36 lit. h) teza a doua din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activitatii practicienilor in insolventa).
Totodata, potrivit art. 52 alin. (1) lit. b teza a II-a din Codul Muncii, contractul individual de munca poate fi suspendat din initiativa angajatorului in cazul in care salariatul a fost trimis in judecata pentru fapte penale incompatibile cu functia detinuta.
Curtea Constitutionala a retinut ca sanctiunea administrativa a suspendarii raportului de serviciu al functionarului public din functia publica pe care acesta o detine, in cazul in care s-a dispus trimiterea sa in judecata pentru anumite infractiuni, are ca finalitate protejarea autoritatii sau a institutiei publice fata de pericolul continuarii activitatii ilicite si al extinderii consecintelor periculoase ale faptei penale savarsite de catre functionarul public. (Decizia nr. 219/2015, Decizia nr. 62/2013, Decizia nr. 1.006/2012, Decizia nr. 539/2011, Decizia nr. 539/2010, Decizia nr. 1437/2009, Decizia nr. 48/2003).
Orele suplimentare si munca in zi de repaus
Ghid practic de Securitate si Sanatate in Munca
Manual de prim ajutor si interventie in situatii de urgenta
Excluderea cu totul a functionarilor publici (inclusiv a inaltilor functionari publici) din sfera aplicarii masurii suspendarii raportului de serviciu in cazul trimiterii in judecata (mai cu seama pentru situatia savarsirii unor infractiuni care au legatura cu functia detinuta) genereaza multiple efecte negative. Pe de o parte, prin aceasta masura legislativa se creeaza, fara nicio justificare obiectiva, o situatie unica in ansamblul reglementarilor privind exercitarea functiei publice.
Pe de alta parte, seful statului considera ca prin eliminarea acestei forme de protectie a institutiei publice se vulnerabilizeaza insasi autoritatea publica, iar norma preconizata pare a avea in vedere, mai degraba, protejarea functionarului public trimis in judecata aflat intr-o asemenea ipoteza, decat protejarea functiei publice, in general.Astfel, aceasta norma afecteaza functia publica si poate genera o serie de consecinte dificil de gestionat, spre exemplu atunci cand in cadrul aceleiasi institutii publice, unui contractual trimis in judecata angajatorul ii poate suspenda contractul de munca, in timp ce impotriva unui functionar public aflat in aceeasi situatie, angajatorului ii este interzisa aceasta posibilitate.
Pe langa utilitatea practica a suspendarii raportului de serviciu al functionarului public din functia publica pe care acesta o detine, in cazul in care s-a dispus trimiterea sa in judecata pentru anumite infractiuni, la conturarea unei solutii legislative in materie trebuie avute in vedere, caracterul temporar al masurii, precum si faptul ca aceasta nu conduce la discriminari in cadrul aceleiasi categorii de subiecte de drept, nu afecteaza exercitarea dreptului la munca si la alegerea libera a profesiei, a meseriei sau ocupatiei si nici nu incalca prezumtia de nevinovatie.
La toate acestea se adauga si asteptarile existente la nivelul societatii privind etica, deontologia functionarului public. Din toate aceste perspective, in motivarea decizei se mentioneaza ca interventia legislativa prevazuta la Art. I pct. 18 si pct. 22 din legea transmisa la promulgare nu se justifica.
In ceea ce priveste aplicarea in timp a dispozitiilor privitoare la suspendarea raporturilor de serviciu, Presedintele apreciaza ca se impune si reanalizarea art. II alin. (1) din legea transmisa la promulgare, intrucat prin utilizarea sintagmei „precum si cu cele aduse prin prezenta lege” norma este lipsita de claritate putand genera interpretari diferite in practica, mai ales prin raportare la art. I pct. 22 din lege.
In ideea protectiei functiei publice, dar si a respectarii criteriilor care sa asigure transparenta, impartialitatea, independenta si integritatea in exercitarea acesteia, se apreciaza ca ar trebui reanalizate si interventiile legislative prin care sunt modificate unele prerogative ale Agentiei Nationale a Functionarilor Publici (A.N.F.P.) ce au drept consecinta diminuarea influentei sale in procesul de recrutare a functionarilor publici si de management al functiei publice (art. I pct. 3, 5, 13 si 14).
Sursa: Administratia Prezidentiala