LEGISLATIAMUNCII.RO
Legea nr. 283/2022 pentru modificarea si completarea Legii nr. 53/2003 — Codul muncii, precum si a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 1013 din 19.10.2022.
Art. I. — Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 345 din 18 mai 2011, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 1, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins: „(3) De la prevederile art. 39 alin. (1) lit. m1), art. 40 alin. (2) lit. j), art. 194 alin. (2) pot fi prevazute prin legi speciale dispozitii specifice derogatorii numai pentru raporturile de munca sau de serviciu desfasurate de personalul din cadrul serviciilor publice de urgenta, personalul din cadrul sistemului de aparare, ordine publica si securitate nationala, personalul diplomatic si consular, magistrati, personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, respectiv pentru raporturile de serviciu ale functionarilor publici.”
2. La articolul 2, dupa litera g) se introduce o noua litera, litera h), cu urmatorul cuprins:
„h) persoanelor angajate, care presteaza munca legal pentru un angajator cu sediul in Romania.”
Noua lege a pensiilor Ghid practic
Ghid practic de Securitate si Sanatate in Munca
Consilier Ghid complet de Salarizare ReviSal si Contributii sociale
3. La articolul 5, alineatul (7) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(7) Constituie victimizare orice tratament advers, venit ca reactie la o plangere sau sesizare a organelor competente, respectiv la o actiune in justitie cu privire la incalcarea drepturilor legale sau a principiului tratamentului egal si al nediscriminarii.”
4. La articolul 5, dupa alineatul (9) se introduce un nou alineat, alineatul (10), cu urmatorul cuprins:
„(10) Orice tratament nefavorabil salariatilor si reprezentantilor salariatilor aplicat ca urmare a solicitarii sau exercitarii unuia dintre drepturile prevazute la art. 39 alin. (1) este interzis.”
5. La articolul 6, dupa alineatul (3) se introduc doua noi alineate, alineatele (4) si (5), cu urmatorul cuprins:
„(4) In cazul in care salariatii, reprezentantii salariatilor sau membrii de sindicat inainteaza angajatorului o plangere sau initiaza proceduri in scopul asigurarii respectarii drepturilor prevazute in prezenta lege, beneficiaza de protectie impotriva oricarui tratament advers din partea angajatorului.
(5) Salariatul care se considera victima unui tratament advers din partea angajatorului in sensul alin. (4) se poate adresa instantei de judecata competente cu o cerere pentru acordarea de despagubiri si restabilirea situatiei anterioare sau anularea situatiei create ca urmare a tratamentului advers, cu prezentarea
faptelor in baza carora poate fi prezumata existenta respectivului tratament.”
6. La articolul 17 alineatul (3), literele b), k), l) si n) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„b) locul de munca sau, in lipsa unui loc de munca fix, posibilitatea ca salariatul sa isi desfasoare activitatea in locuri de munca diferite, precum si daca deplasarea intre acestea este asigurata sau decontata de catre angajator, dupa caz;
k) salariul de baza, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, evidentiate separat, periodicitatea platii salariului la care salariatul are dreptul si metoda de plata;
l) durata normala a muncii, exprimata in ore/zi si/sau ore/saptamana, conditiile de efectuare si de compensare sau de plata a orelor suplimentare, precum si, daca este cazul, modalitatile de organizare a muncii in schimburi;
n) durata si conditiile perioadei de proba, daca exista.”
7. La articolul 17 alineatul (3), dupa litera o) se introduc doua noi litere, literele p) si q), cu urmatorul cuprins:
„p) dreptul si conditiile privind formarea profesionala oferita de angajator;
q) suportarea de catre angajator a asigurarii medicale private, a contributiilor suplimentare la pensia facultativa sau la pensia ocupationala a salariatului, in conditiile legii, precum si acordarea, din initiativa angajatorului, a oricaror alte drepturi, atunci cand acestea constituie avantaje in bani acordate sau platite de angajator salariatului ca urmare a activitatii profesionale a acestuia, dupa caz.”
8. La articolul 17, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(4) Elementele din informarea prevazuta la alin. (3) trebuie sa se regaseasca si in continutul contractului individual de munca, cu exceptia informatiilor prevazute la lit. m), o) si p).”
9. La articolul 17, dupa alineatul (7) se introduc doua noi alineate, alineatele (8) si (9), cu urmatorul cuprins:
„(8) Inspectia Muncii pune la dispozitia angajatilor si a angajatorilor modelul-cadru al contractului individual de munca, stabilit prin ordin al ministrului muncii si solidaritatii sociale, prin publicarea pe site-ul institutiei.
(9) Toate informatiile mentionate la art. 17 alin. (3) vor fi cuprinse in modelul-cadru al contractului individual de munca prevazut la alin. (8).”
10. La articolul 18 alineatul (1), litera a) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„a) tara sau tarile, precum si durata perioadei de munca ce urmeaza sa fie prestata in strainatate;”.
11. Articolul 19 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 19. — (1) In situatia in care angajatorul nu informeaza salariatul cu privire la toate elementele prevazute de prezenta lege, acesta poate sesiza Inspectia Muncii.
(2) In cazul angajatorilor care au stabilite prin lege organe de inspectie proprii, salariatul se adreseaza acestora.
(3) In situatia in care angajatorul nu isi indeplineste obligatia de informare prevazuta la art. 17, 18, 105 si 242, persoana selectata in vederea angajarii ori salariatul, dupa caz, are dreptul sa sesizeze instanta de judecata competenta si sa solicite despagubiri corespunzatoare prejudiciului pe care l-a suferit ca
urmare a neindeplinirii de catre angajator a obligatiei de informare.”
12. La articolul 32, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (21), cu urmatorul cuprins:
„(21) Este interzisa stabilirea unei noi perioade de proba in cazul in care, in termen de 12 luni, intre aceleasi parti se incheie un nou contract individual de munca pentru aceeasi functie si cu aceleasi atributii”.
13. La articolul 35, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 35. — (1) Orice salariat are dreptul de a munci la angajatori diferiti sau la acelasi angajator, in baza unor contracte individuale de munca, fara suprapunerea programului de munca, beneficiind de salariul corespunzator pentru fiecare dintre acestea. Niciun angajator nu poate aplica un tratament nefavorabil salariatului care isi exercita acest drept.”
14. La articolul 39 alineatul (1), dupa litera m) se introduce o noua litera, litera m1), cu urmatorul cuprins:
„m1) dreptul de a solicita trecerea pe un post vacant care ii asigura conditii de munca mai favorabile daca si-a incheiat perioada de proba si are o vechime de cel putin 6 luni la acelasi angajator;”.
15. La articolul 40 alineatul (2), dupa litera i) se introduce o noua litera, litera j), cu urmatorul cuprins:
„j) sa raspunda motivat, in scris, in termen de 30 de zile de la primirea solicitarii salariatului, prevazuta la art. 39 alin. (1) lit. m1).”
16. La articolul 51, dupa alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu urmatorul cuprins:
„(3) Drepturile dobandite de salariat anterior momentului acordarii concediilor prevazute la alin. (1) si la art. 1521 ori absentarii de la locul de munca in conditiile prevazute la art. 1522 se mentin pe toata durata concediului, respectiv a perioadei de absenta.”
17. La articolul 59, dupa litera b) se introduce o noua litera, litera c), cu urmatorul cuprins:
„c) pentru exercitarea drepturilor prevazute la art. 17 alin. (3), art. 18 alin. (1), art. 31, art. 39 alin. (1), art. 85 si art. 194 alin. (2).”
18. La articolul 60 alineatul (1), dupa litera h) se introduce o noua litera, litera i), cu urmatorul cuprins:
„i) pe durata efectuarii concediului paternal si a concediului de ingrijitor sau pe durata absentarii de la locul de munca in conditiile reglementate la art. 1522.”
19. La articolul 62, dupa alineatul (3) se introduc doua noi alineate, alineatele (4) si (5), cu urmatorul cuprins:
„(4) Salariatii care considera ca au fost concediati pentru exercitarea drepturilor prevazute la art. 17 alin. (3), art. 18 alin. (1), art. 31, 1521, 1522, 1532 si art. 194 alin. (2) pot solicita angajatorului sa prezinte, in scris, suplimentar fata de prevederile alin. (3), motivele pe care s-a fundamentat decizia privind concedierea.
(5) Prevederile alin. (4) nu sunt aplicabile situatiilor in care prin legi speciale se instituie proceduri prealabile prin care investigarea faptelor revine unei autoritati sau unui organism competent.”
20. Articolul 111 se modifica si va urmatorul cuprins:
„Art. 111. — (1) Timpul de munca reprezinta orice perioada in care salariatul presteaza munca, se afla la dispozitia angajatorului si isi indeplineste sarcinile si atributiile, conform prevederilor contractului individual de munca, contractului colectiv de munca aplicabil si/sau ale legislatiei in vigoare.
(2) Programul de munca reprezinta modelul de organizare a activitatii, care stabileste orele si zilele cand incepe si cand se incheie prestarea muncii.
(3) Modelul de organizare a muncii reprezinta forma de organizare a timpului de munca si repartizarea sa in functie de un anumit model stabilit de angajator.”
21. La articolul 118, alineatul (1) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 118. — (1) Angajatorul poate stabili programe individualizate de munca pentru toti salariatii, inclusiv pentru cei care beneficiaza de concediul de ingrijitor, cu acordul sau la solicitarea acestora, care pot avea o durata limitata in timp.”
22. La articolul 118, dupa alineatul (4) se introduc trei noi alineate, alineatele (5)—(7), cu urmatorul cuprins:
„(5) Orice refuz al solicitarii prevazute la alin. (1) trebuie motivat, in scris, de catre angajator, in termen de 5 zile lucratoare de la primirea solicitarii.
(6) Atunci cand programul individualizat de munca are o durata limitata, salariatul are dreptul de a reveni la programul de munca initial la sfarsitul perioadei convenite. Salariatul are dreptul sa revina la programul initial anterior incheierii perioadei convenite, in cazul schimbarii circumstantelor care au condus la stabilirea programului individualizat.
(7) Prin mod de organizare flexibil a timpului de lucru se intelege posibilitatea salariatilor de adaptare a programului de lucru, inclusiv prin utilizarea formulelor de munca la distanta, a programelor de munca flexibile, programelor individualizate de munca sau a unor programe de munca cu timp redus de lucru.”
23. La articolul 145, alineatul (4) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(4) La stabilirea duratei concediului de odihna anual, perioadele de incapacitate temporara de munca, cele aferente concediului de maternitate, concediului paternal, concediului de risc maternal, concediului pentru ingrijirea copilului bolnav, concediului de ingrijitor si perioada absentei de la locul de munca in conditiile art. 1522 se considera perioade de activitate prestata.”
24. Dupa articolul 152 se introduc doua noi articole, articolele 1521 si 1522, cu urmatorul cuprins:
„Art. 1521. — (1) Angajatorul are obligatia acordarii concediului de ingrijitor salariatului in vederea oferirii de catre acesta de ingrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuieste in aceeasi gospodarie cu salariatul si care are nevoie de ingrijire sau sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave, cu o durata de 5 zile lucratoare intr-un an calendaristic, la solicitarea scrisa a salariatului.
(2) Prin legi speciale sau prin contractul colectiv de munca aplicabil se poate stabili pentru concediul de ingrijitor o durata mai mare decat cea prevazuta la alin. (1).
(3) Perioada prevazuta la alin. (1) nu se include in durata concediului de odihna anual si constituie vechime in munca si in specialitate.
(4) Prin derogare de la prevederile art. 224 alin. (2) din Legea nr. 95/2006 privind reforma in domeniul sanatatii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, salariatii care beneficiaza de concediul de ingrijitor sunt asigurati, pe aceasta perioada, in sistemul asigurarilor sociale de sanatate fara plata
contributiei. Perioada concediului de ingrijitor constituie stagiu de cotizare pentru stabilirea dreptului la indemnizatie de somaj si indemnizatie pentru incapacitate temporara de munca acordate in conformitate cu legislatia in vigoare.
(5) Problemele medicale grave, precum si conditiile pentru acordarea concediului de ingrijitor se stabilesc prin ordin comun al ministrului muncii si solidaritatii sociale si al ministrului sanatatii.
Art. 1522. — (1) Salariatul are dreptul de a absenta de la locul de munca in situatii neprevazute, determinate de o situatie de urgenta familiala cauzata de boala sau de accident, care fac indispensabila prezenta imediata a salariatului, in conditiile informarii prealabile a angajatorului si cu recuperarea perioadei
absentate pana la acoperirea integrala a duratei normale a programului de lucru a salariatului.
(2) Absentarea de la locul de munca prevazuta la alin. (1) nu poate avea o durata mai mare de 10 zile lucratoare intr-un an calendaristic.
(3) Angajatorul si salariatul stabilesc de comun acord modalitatea de recuperare a perioadei de absenta, precizata la alin. (1), in limita numarului de zile prevazute la alin. (2).”
25. Dupa articolul 153 se introduc doua noi articole, articolele 1531 si 1532, cu urmatorul cuprins:
„Art. 1531. — (1) Concediul paternal este concediul acordat tatalui copilului nou-nascut in conditiile prevazute de Legea concediului paternal nr. 210/1999, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Concediul de ingrijitor este concediul acordat salariatilor in vederea oferirii de ingrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuieste in aceeasi gospodarie cu salariatul si care are nevoie de ingrijire sau sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave.
(3) Ingrijitor este salariatul care ofera ingrijire sau sprijin personal unei rude sau unei persoane care locuieste in aceeasi gospodarie cu salariatul si care are nevoie de ingrijire sau sprijin ca urmare a unei probleme medicale grave.
(4) In sensul art. 1521 alin. (1), precum si al alin. (3), prin ruda se intelege fiul, fiica, mama, tatal sau sotul/sotia unui salariat.
Art. 1532. — (1) Angajatorul are obligatia acordarii concediului paternal la solicitarea scrisa a salariatului, cu respectarea dispozitiilor Legii nr. 210/1999, cu modificarile si completarile ulterioare.
(2) Acordarea concediului paternal nu este conditionata de perioada de activitate prestata sau de vechimea in munca a salariatului.”
26. La articolul 229, dupa alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (5), cu urmatorul cuprins:
„(5) Contractele colective de munca la nivel de sector de activitate si grup de unitati sunt publicate pe pagina de internet a Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, in conformitate cu prevederile art. 145 alin. (2) din Legea dialogului social nr. 62/2011, republicata, cu modificarile ulterioare.”
27. La articolul 242, dupa litera i) se introduc doua noi litere, literele j) si k), cu urmatorul cuprins:
„j) reguli referitoare la preaviz;
k) informatii cu privire la politica generala de formare a salariatilor, daca exista.”
28. La articolul 243, alineatele (1)—(3) se modifica si vor avea urmatorul cuprins:
„Art. 243. — (1) Angajatorul are obligatia de a aduce la cunostinta fiecarui salariat prevederile regulamentului intern, in prima zi de lucru, si de a face dovada indeplinirii acestei obligatii.
(2) Aducerea la cunostinta salariatilor a prevederilor regulamentului intern se poate realiza pe suport hartie sau in format electronic, cu conditia ca, in acest din urma caz, documentul sa fie accesibil salariatului si sa poata fi stocat si printat de catre acesta.
(3) Regulamentul intern isi produce efectele fata de salariat de la momentul luarii la cunostinta a acestuia.”
29. La articolul 260 alineatul (1), litera r) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„r) nerespectarea dispozitiilor art. 5 alin. (2)—(9) si ale art. 59 lit. a) si c), cu amenda de la 4.000 lei la 8.000 lei;”.
30. La articolul 260 alineatul (1), dupa litera s) se introduc doua noi litere, literele t) si u), cu urmatorul cuprins:
„t) neacordarea concediului de ingrijitor salariatilor care indeplinesc conditiile prevazute la art. 1521, cu amenda de la 4.000 lei la 8.000 lei;
u) incalcarea obligatiei prevazute la art. 1532 , cu amenda de la 4.000 lei la 8.000 lei.”
31. Articolul 277 se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„Art. 277. — In sensul prezentului cod, functiile de conducere sunt cele definite prin lege sau prin reglementari interne ale angajatorului.
32. Dupa articolul 278 se introduc doua noi articole, articolele 2781 si 2782, cu urmatorul cuprins:
„Art. 2781. — (1) In cazul raporturilor juridice de munca neintemeiate pe un contract individual de munca, reglementate prin legi speciale, angajatorul are obligatia de a comunica in scris persoanei care isi desfasoara activitatea in cadrul respectivului raport de munca cel putin urmatoarele:
a) identitatea partilor raportului de munca;
b) locul de munca sau, in lipsa unui loc de munca fix, posibilitatea desfasurarii activitatii in locuri de munca diferite, precum si daca deplasarea intre acestea este asigurata sau decontata de catre angajator, dupa caz;
c) sediul sau, dupa caz, domiciliul angajatorului;
d) unul din urmatoarele elemente, la alegerea angajatorului:
(i) denumirea, gradul, felul muncii sau categoria activitatii profesionale pentru care este angajata persoana;
(ii) o scurta caracterizare sau descriere a muncii;
e) data de la care incepe raportul de munca;
f) in cazul unui raport de munca pe durata determinata, data la care inceteaza sau durata preconizata a acestuia;
g) durata si conditiile perioadei de proba, daca exista;
h) dreptul si conditiile privind formarea profesionala oferita de angajator;
i) durata concediului de odihna platit;
j) procedura si conditiile de acordare a preavizului de catre partile contractante si durata acestuia;
k) drepturile salariale, cu mentionarea elementelor componente, daca sunt aplicabile alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, mentionate separat, periodicitatea platii acestora si metoda de plata;
l) durata normala a muncii, exprimata in ore/zi si/sau ore/saptamana, conditiile de efectuare si de compensare a orelor suplimentare, precum si, daca este cazul, modalitatile de organizare a muncii in schimburi;
m) contractul colectiv de munca sau acordul colectiv de munca aplicabil, daca exista;
n) asigurare medicala privata, contributii suplimentare la pensia facultativa sau la pensia ocupationala a persoanei suportate de angajator, in conditiile legii, precum si orice alte beneficii sociale, acordate din initiativa angajatorului, atunci cand acestea constituie avantaje in bani sau in natura acordate sau platite de angajator persoanei ca urmare a activitatii profesionale a acesteia, dupa caz.
(2) Prevederile alin. (1) nu se aplica raporturilor juridice de munca neintemeiate pe un contract individual de munca, reglementate prin legi speciale, cu o durata a timpului de munca prestabilita si efectiv lucrata de cel mult trei ore pe saptamana, calculate ca medie intr-o perioada de referinta de patru saptamani consecutive. La calcularea mediei de trei ore se ia in considerare timpul lucrat pentru toti angajatorii care fac parte din aceeasi intreprindere sau acelasi grup de intreprinderi, astfel cum este definit de art. 6 pct. 2 din Legea nr. 217/2005 privind constituirea, organizarea si functionarea comitetului european de intreprindere, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(3) Informatiile prevazute la alin. (1) pot fi comunicate sub forma unuia sau mai multor documente si se transmit pe suport hartie sau in format electronic, cu conditia ca, in acest din urma caz, informatiile sa fie accesibile persoanei care isi desfasoara activitatea in cadrul respectivului raport de munca, sa poata fi stocate si printate de catre acesta, iar angajatorul sa pastreze dovada transmiterii sau a primirii lor.
(4) Informatiile prevazute la alin. (1) lit. g)—l) si n) pot fi comunicate si sub forma unei trimiteri la prevederile legale, dispozitiile administrative sau statutare, prevederile exprese din regulamentul intern sau din contractul sau acordul colectiv de munca aplicabil ce reglementeaza aspectele respective, cu conditia punerii la dispozitia persoanei a acestor prevederi.
(5) In cazul in care, datorita specificului raporturilor de munca, informatiile prevazute la alin. (1) nu pot fi comunicate in prealabil, acestea se comunica in mod individual persoanei, sub forma unuia sau a mai multor documente, intr-o perioada:
a) de cel mult 7 zile lucratoare incepand cu prima zi de munca pentru informatiile prevazute la alin. (1) lit. a)—g), k) si l);
b) de cel mult 30 de zile lucratoare incepand cu prima zi de munca pentru informatiile prevazute la alin. (1) lit. h)—j), m) si n).
(6) In aplicarea alin. (5), prin prima zi de munca se intelege inceperea efectiva a prestarii muncii de catre acea persoana in cadrul raportului de munca.
(7) Cu privire la informatiile furnizate, prevazute la alin. (1), partile pot stabili, pe baza unor motive obiective, regimul de confidentialitate aplicabil acestora pe durata desfasurarii raportului de munca, precum si dupa incetarea acestuia.
(8) Pentru raporturile juridice de munca neintemeiate pe un contract individual de munca procedura privind comunicarea informatiilor mentionate la alin. (1), lista, tipul si/sau forma documentelor prin care se realizeaza informarea, regimul de confidentialitate aplicabil acestora si persoanele fizice/juridice responsabile pentru indeplinirea obligatiei de informare, precum si sanctiunile aplicabile in cazul incalcarii obligatiei de informare pot fi stabilite prin reglementari specifice, initiate de entitatile care au atributii in reglementarea respectivelor raporturi de munca, cu avizul Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, sau prin regulamentul intern.
(9) In situatia in care persoana isi desfasoara activitatea la sediul altei institutii, care are atributii in ceea ce priveste aspectele administrative ale activitatii acelei persoane, desi aceasta nu este angajatorul persoanei, obligatia de informare de la alin. (1) poate fi realizata de catre aceasta institutie, atat timp cat obligatia este indeplinita.
(10) Prin legi speciale pot fi stabilite si alte persoane fizice sau juridice care nu au calitatea de angajator al persoanei respective, care au responsabilitatea indeplinirii obligatiei de informare prevazute la alin. (1) astfel incat toate obligatiile respective sa fie indeplinite.
(11) In cazul in care, prin reglementarile mentionate la alin. (8), sunt stabilite formulare si modele pentru documentele de furnizare a informatiilor prevazute la alin. (1), institutiile care gestioneaza raporturile respective de munca au obligatia de a le pune la dispozitia angajatilor si a angajatorilor, prin orice
mijloace adecvate comunicarii acestor informatii, in conformitate cu specificul raporturilor de munca respective.
(12) Orice modificare a unui element al raportului de munca, dintre cele mentionate la alin. (1), este comunicata de angajator persoanei sub forma unui document, cel mai tarziu pana la data de la care aceasta produce efecte juridice, cu exceptia situatiilor in care o asemenea modificare este prevazuta in mod expres in lege.
(13) In cazul raporturilor juridice de munca neintemeiate pe un contract individual de munca, reglementate prin legi speciale, angajatorul are obligatia de a comunica persoanei care isi desfasoara activitatea in baza unui astfel de raport de munca informatiile prevazute la art. 18 alin. (1), atunci cand aceasta trebuie sa presteze munca intr-un alt loc de munca decat loculobisnuit de munca aflat pe teritoriul Romaniei, intr-un alt stat membru al Uniunii Europene sau intr-un stat tert, inainte de plecarea acesteia.
(14) Prevederile alin. (13) nu se aplica daca durata perioadei de desfasurare a activitatii in alt stat decat Romania este mai mica de 28 de zile calendaristice consecutive, cu exceptia cazului in care, prin legi speciale, se prevede altfel.
Art. 278 (2 prim). — (1) In cazul raporturilor juridice de munca neintemeiate pe un contract individual de munca, prin legi speciale pot fi reglementate modele de organizare a muncii numai cu respectarea urmatoarelor conditii:
a) angajatorul informeaza persoana care isi desfasoara ctivitatea in cadrul respectivului raport de munca cu privire la:
(i) faptul ca programul de lucru este variabil, numarul de ore garantate in plata si remuneratia pentru munca prestata in plus fata de orele garantate;
(ii) orele si zilele de referinta in care persoanei i se poate cere sa lucreze;
(iii) perioada minima de instiintare prealabila la care are dreptul persoana inainte de inceperea unei sarcini de serviciu si, dupa caz, termenul-limita de anulare a
acesteia;
b) angajatorul solicita persoanei care isi desfasoara activitatea in cadrul respectivului raport de munca sa presteze munca doar daca sunt indeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
(i) munca este prestata in cadrul orelor si zilelor de referinta prestabilite, comunicate persoanei conform prevederilor lit. a) pct. (ii);
(ii) persoana este informata de angajatorul sau in privinta unei sarcini de serviciu cu respectarea perioadei rezonabile de instiintare prealabila, conform prevederilor lit. a) pct. (iii).
(2) Informarea persoanei mentionata la alin. (1) lit. a) se realizeaza in conditiile stabilite la art. 2781 alin. (3), intr-o perioada de cel mult 7 zile lucratoare de la data primei zile de munca.
(3) Pot face exceptie de la prevederile alin. (1) lit. b) raporturile de munca sau de serviciu desfasurate de personalul din cadrul serviciilor publice de urgenta, personalul din cadrul sistemului de aparare, ordine publica si securitate nationala, personalul diplomatic si consular, magistrati, personalul auxiliar de specialitate al instantelor judecatoresti si al parchetelor de pe langa acestea, respectiv raporturile de serviciu ale functionarilor publici.”
33. Dupa articolul 281 se introduce mentiunea privind transpunerea unor directive, dupa cum urmeaza:
„Prezenta lege transpune:
a) prevederile art. 4 din Directiva (UE) 2015/1.794 a Parlamentului European si a Consiliului de modificare a directivelor 2008/94/CE, 2009/38/CE si 2002/14/CE ale
Parlamentului European si ale Consiliului, precum si a Directivelor 98/59/CE si 2001/23/CE ale Consiliului, in ceea ce priveste navigatorii, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr. 263 din 8 octombrie 2015, precum si art. 16 lit. b), art. 18 si 19 din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizarii timpului de lucru, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 299
din 18 noiembrie 2003, si art. 3, 4 si art. 10 din Directiva 2008/104/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind munca prin agent de munca temporara, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 327 din 5 decembrie 2008;
b) prevederile art. 1—6, art. 7 alin. (1), art. 7 alin. (3), art. 8—22 din Directiva (UE) 2019/1.152 a Parlamentului European si a Consiliului din 20 iunie 2019 privind transparenta si previzibilitatea conditiilor de munca in Uniunea Europeana, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 186 din 11 iulie 2019, si art. 3, art. 4 alin. (2) si (3), art. 6, 7, art. 9, art. 10 alin. (3), art. 11, art. 12 alin. (2) si art. 13 din Directiva (UE) 2019/1.158 a Parlamentului European si a Consiliului din 20 iunie 2019 privind echilibrul dintre viata profesionala si cea privata a parintilor si ingrijitorilor si de abrogare a Directivei 2010/18/UE a Consiliului, publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 188 din 12 iulie 2019.”
Art. II. — Pentru salariatul care are raporturi de munca stabilite anterior datei de intrare in vigoare a prezentei legi, informatiile suplimentare privind conditiile aplicabile raportului de munca se comunica de catre angajator, la cerere, in maximum 30 de zile lucratoare de la data primirii solicitarii scrise a salariatului. Lipsa unei astfel de solicitari nu exclude aplicarea drepturilor minime stabilite la art. 35 alin. (1), art. 39 alin. (1), art. 40 alin. (2) lit. j), art. 194 si art. 2782 din Legea nr. 53/2003 — Codul muncii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta lege.
Art. III. — Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificarile si completarile ulterioare, se modifica si se completeaza dupa cum urmeaza:
1. La articolul 374, dupa alineatul (2) se introduc noua noi alineate, alineatele (3)—(11), cu urmatorul cuprins:
„(3) Raporturile de serviciu ale functionarilor publici se pot exercita si in regim de telemunca, in conditiile prevazute de prezentul cod, precum si in regim de munca la domiciliu, potrivit prevederilor Legii nr. 53/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(4) Conducatorii autoritatilor si institutiilor publice pot stabili prin act administrativ si alte moduri de organizare flexibila a timpului de lucru, potrivit art. 118 alin. (7) din Legea nr. 53/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(5) Activitatea desfasurata in regim de telemunca se bazeaza pe acordul de vointa al partilor si se realizeaza ca urmare a aprobarii de catre conducatorul autoritatii sau institutiei publice a solicitarii functionarului public.
(6) Conducatorii autoritatilor si institutiilor publice stabilesc prin act administrativ structurile din cadrul acestora, activitatile, precum si posturile pentru care se poate aproba desfasurarea activitatii in regim de telemunca.
(7) Durata activitatii desfasurate in regim de telemunca nu poate depasi 5 zile pe luna.
(8) Desfasurarea activitatii in regim de telemunca se poate aproba pentru:
a) functionarii publici care au copii cu varsta de pana la 11 ani;
b) functionarii publici care acorda ingrijire unei rude, in acceptiunea art. 1531 alin. (4) din Legea nr. 53/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, cu care locuieste in aceeasi gospodarie;
c) functionarii publici care au o stare de sanatate care nu le permite deplasarea la sediul autoritatii sau institutiei publice, din cauze determinate de unele boli grave, ori in situatie de graviditate, dovedite prin adeverinta medicala;
d) functionarii publici care desfasoara activitati dintre cele stabilite de conducatorul autoritatii sau institutiei publice ca putand fi realizate in regim de telemunca.
(9) Functionarii publici care isi desfasoara activitatea in regim de telemunca au urmatoarele obligatii:
a) sa dispuna de toate mijloacele necesare indeplinirii atributiilor care le revin potrivit fisei postului;
b) sa raspunda la orice solicitare referitoare la activitatea profesionala primita de la superiorii ierarhici, in timpul
programului de lucru, transmisa prin mijloace de comunicare la distanta;
c) sa respecte normele cuprinse in Regulamentul de organizare si functionare al institutiei, Regulamentul intern, normele cu privire la protectia datelor cu caracter personal si alte norme si proceduri specifice aplicabile, dupa caz.
(10) Autoritatile si institutiile publice la nivelul carora exista functionari publici care isi desfasoara activitatea in regim de telemunca au urmatoarele obligatii:
a) sa verifice activitatea functionarilor publici, in principal prin utilizarea tehnologiei informatiei si comunicatiilor;
b) sa asigure modalitatea de evidentiere a orelor de munca prestate in regim de telemunca de catre functionarii publici;
c) sa se asigure ca functionarii publici detin mijloacele aferente tehnologiei informatiei si comunicatiilor si
echipamentele de munca functionale, sigure si necesare prestarii muncii sau sa puna la dispozitia functionarilor publici aceste mijloace si echipamente;
d) sa se asigure ca functionarii publici primesc o instruire suficienta si adecvata in domeniul securitatii si sanatatii in munca, in special sub forma de informatii si instructiuni de lucru privind utilizarea echipamentelor.
(11) Pe durata exercitarii activitatii in regim de telemunca sau a muncii la domiciliu, functionarii publici beneficiaza de toate drepturile recunoscute prin lege, cu exceptia sporului pentru conditii de munca grele, vatamatoare sau periculoase.”
2. Dupa articolul 374 se introduce un nou articol, articolul 3741, cu urmatorul cuprins:
„ARTICOLUL 3741
In aplicarea prevederilor art. 374 alin. (3)—(11), la nivelul autoritatilor si institutiilor publice se aproba proceduri pentru desfasurarea activitatii in regim de telemunca, respectiv pentru desfasurarea muncii la domiciliu, care cuprind cel putin urmatoarele aspecte:
a) formatul cererii pentru desfasurarea activitatii in regim de telemunca, respectiv al cererii de munca la domiciliu;
b) mijloacele necesare indeplinirii atributiilor potrivit fisei de post, in regim de telemunca, respectiv de munca la domiciliu, pe care trebuie sa le detina functionarii publici, inclusiv, dar fara a se limita la: telefon, calculator desktop sau laptop, acces la internet, semnatura electronica, acces securizat la distanta la sistemele IT, la sistemul de e-mail si la resursele documentare ale institutiei utilizate la nivelul compartimentului unde functionarii publici isi desfasoara activitatea ori la alte resurse si informatii necesare pentru indeplinirea activitatii, dupa caz;
c) mecanismele doveditoare, de raportare si de monitorizare a activitatii in regim de telemunca, respectiv de munca la domiciliu.”
3. La articolul 458, alineatul (5) se modifica si va avea urmatorul cuprins:
„(5) Perioadele in care functionarii publici urmeaza programe de formare si de perfectionare profesionala sunt asimilate timpului de munca si se desfasoara, atunci cand este posibil, in cadrul programului de lucru. Functionarii publici beneficiaza de drepturile salariale cuvenite, in situatia in care programele sunt:
a) organizate la initiativa ori in interesul autoritatii sau institutiei publice;
b) urmate la initiativa functionarului public, cu acordul persoanei care are competenta de numire, si numai in cazul in care perfectionarea profesionala are legatura cu domeniul de activitate al institutiei sau autoritatii publice ori cu specificul activitatii derulate de functionarul public in cadrul acesteia.”
4. La articolul 529 alineatul (1), dupa litera i) se introduce o noua litera, litera j), cu urmatorul cuprins:
„j) modalitatea de desfasurare a activitatii in functia publica, respectiv la locul de desfasurare a activitatii sau, dupa caz, in regim de telemunca ori de munca la domiciliu desfasurata potrivit art. 108—110 din Legea nr. 53/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.”
5. Dupa articolul 534 se introduce o noua sectiune, sectiunea a 21-a, cuprinzand articolele 5341 si 5342, cu urmatorul cuprins:
„SECTIUNEA a 21-a
Dispozitii comune privind informatiile referitoare la raportul de serviciu al functionarului public...continuarea AICI >>>
RSS Flux RSS 2.0
Sitemap XML
