Conform acestei orientari, mentiunea referitoare la durata preavizului este una obligatorie, prevazuta expres de art. 74 alin. (1) lit. b) din Codul muncii [art. 76 lit. b), dupa republicare], pentru continutul deciziei de concediere.
Asadar, conform anumitor instante judecatoresti durata preavizului nu poate fi continuta in inscrisuri ulterioare.
Lipsa acestei mentiuni din decizia de concediere constituie o cauza de nulitate absoluta expresa a deciziei de concediere, conditia mentiunilor obligatorii fiind prevazuta ad validitatem.
Atentie si la faptul ca intr-o a doua orientare jurisprudentiala, "s-a apreciat ca lipsa indicarii duratei preavizului in decizia de concediere nu atrage nulitatea, daca a fost indicata in alt inscris si preavizul a fost, in mod efectiv, acordat.
In motivarea acestei opinii s-a mentionat ca legiuitorul nu a sanctionat cu nulitatea absoluta decizia de concediere care nu cuprinde unul dintre elementele indicate, ci a aratat ca decizia trebuie sa le cuprinda in mod obligatoriu, ceea ce inseamna ca aceste elemente pot fi aduse la cunostinta angajatului si prin intermediul altor inscrisuri emise in completarea deciziei de concediere.
Ghid complet Instructiuni proprii de securitate a muncii
Ghid practic privind munca desfasurata de cetatenii non-UE pe teritoriul Romaniei
Consilier Ghid complet de Salarizare ReviSal si Contributii sociale
Noua lege a pensiilor Ghid practic
Cat timp obligatia de a acorda preavizul a fost indeplinita, neindicarea duratei preavizului in decizia de concediere nu atrage nulitatea deciziei, fiind realizata finalitatea legii, respectiv protejarea salariatului prin acordarea unui interval de timp in care acesta sa isi poata gasi un loc de munca.", precizeaza PortalCodulMuncii.ro.
Conform specialistilor, "Obligatia de a include in decizia de concediere durata preavizului se refera doar la cazurile in care acordarea preavizului de catre angajator este obligatorie potrivit art. 75 alin. (1) din Codul muncii, republicat, atunci cand persoanele sunt concediate in temeiul art. 61 lit. c) si d), al art. 65 si art. 66 din acelasi act normativ.
Omiterea indicarii acestui element in cadrul deciziei de concediere nu afecteaza legalitatea masurii de concediere insesi, daca angajatorul dovedeste ca a respectat conditia acordarii preavizului."
Asadar, doar neacordarea efectiva a preavizului se sanctioneaza cu nulitatea absoluta
Evident, nulitatea absoluta a deciziei si a masurii de concediere intervine si in situatia in care decizia cuprinde durata preavizului, si cu toate acestea, salariatul nu a beneficiat efectiv din partea angajatorului de dreptul de preaviz.
Atentie si la faptul ca unele instante considera ca este suficient sa se mentioneze durata efectiva a preavizului, fara indicarea datei de inceput si de sfarsit. In acelasi timp, alte instante considera necesara si precizarea acestor elemente.
Cu toate acestea, sa tinem cont ca angajatorul nu poate sti intotdeauna care va fi data de inceput sau data de sfarsit a perioadei de preaviz. Sa luam ca exemplu situatia in care pe timpul preavizului intervine o cauza de suspendare a CIM si a perioadei de preaviz, in mod implicit. Angajatul poate intra in incapacitate temporara de munca si atunci perioada de preaviz va curge dupa revenirea din incapacitate temporara de munca.