Practicile comerciale neloiale afecteaza intreprinderile

In data de 27 iunie 2013, in cadrul Sectiunii pentru piata unica, productie si consum a Comitetului Economic si Social European (CESE), la care a participat si reprezentantul CNIPMMR, Ana Bontea, a fost dezbatut si aprobat Avizul INT/683 privind Cartea verde privind practicile comerciale neloiale din cadrul lantului de aprovizionare intre intreprinderi cu produse alimentare si nealimentare in Europa COM(2013) 37 final, cu urmatoarele concluzii si recomandari:

    Se considera ca documentul reflecta o evolutie pozitiva si importanta a modului in care Comisia intelege sa abordeze problematica practicilor comerciale neloiale (PCN).

    Recurgerea la astfel de practici comerciale neloiale este nu numai "inechitabila" sau "imorala", ci si contrara principiilor juridice fundamentale. Avand in vedere ca, in realitate, este vorba de a abuza de o pozitie semnificativ mai puternica pe piata, recomandam utilizarea termenului "practici comerciale abuzive", utilizat in mod obisnuit in franceza si engleza, de exemplu.


    Amploarea si intensitatea practicilor comerciale neloiale actuale sunt in principal, rezultatul concentrarilor si achizitionarile de intreprinderi din ultimii ani.

    Rezultatele obtinute pana in prezent de Forumul la nivel inalt pentru imbunatatirea functionarii lantului de aprovizionare cu alimente nu sunt foarte concludente si abordarile propuse sunt insuficiente pentru rezolvarea problemei practicilor neloiale. Prin urmare, se solicita Comisiei Europene sa prezinte noi initiative.

    Desi nu are nicio indoiala ca se poate recurge la practici neloiale in cadrul oricarei relatii contractuale, CESE are convingerea ca situatia este cu atat mai grava in cazul relatiei dintre supermarketuri, pe de o parte, si IMM-urile din domeniul agroalimentar, pe de alta parte, caracterizata prin forme si cote de manifestare a abuzurilor pe care nu le intalnim in alte cazuri.

    CESE apreciaza in mod deosebit faptul ca Comisia pune explicit sub semnul indoielii existenta unei reale libertati contractuale in cadrul relatiilor care sunt semnificativ dezechilibrate, opinie imbratisata si de CESE.

    Cartea verde a Comisiei Europene surprinde foarte bine natura si tipologia practicilor comerciale neloiale. Comisia ar trebui sa furnizeze o definitie uniformizata a PCN, similara celei enuntate deja in Directiva 2005/29/CE, dat fiind ca practicile la care se refera Cartea verde.

    PCN apar numai pe fondul unui "climat de teama", atunci cand partea contractanta mai slaba se teme ca partea mai puternica ar putea pune capat relatiei comerciale. Exemplul cel mai elocvent in acest sens este amenintarea cu radierea, care le permite marilor distribuitori sa obtina direct sau indirect avantaje nejustificate si unilaterale din partea furnizorilor de produse alimentare.

    In opinia CESE, consecintele negative ale recurgerii la practicile comerciale neloiale nu se limiteaza la relatiile dintre intreprinderi si nu afecteaza numai partile contractante mai slabe. Victime sunt, in aceeasi masura, si consumatorii si interesele economice nationale, fapt insuficient subliniat in Cartea verde.

    CESE considera ca adoptarea, in mai multe state membre, a unor legi care sa limiteze recurgerea la practici comerciale neloiale este dovada faptului ca actuala stare de fapt este inacceptabila. Desi aceste legi nu au dat, din diverse motive, rezultatele scontate, nu se poate spune ca nu au dus la nimic. Transparenta sporita in repartizarea beneficiilor si incetarea recurgerii la practicile cele mai scandaloase, de santaj, constituie un succes.

    Desi CESE nu are niciun motiv sa considere ca adoptarea acestor legi de catre statele membre au efecte negative asupra liberei circulatii a bunurilor in UE, pot aparea anumite limitari. Cu toate acestea, niciuna dintre aceste legi nu are caracter protectionist si se aplica in aceeasi masura intreprinderilor locale si celor din alte state membre.

    CESE recomanda ca inexistenta libertatii contractuale in anumite relatii sa constituie punctul de plecare al oricarei reflectii viitoare privind modalitatile de rezolvare a problemei PCN.

    Totodata, CESE recomanda ca orice viitoare propunere de reglementare a relatiilor comerciale dezechilibrate sa ia in considerare "factorul teama". Din acest motiv, reglementarea privind PCN nu poate avea ca prim obiectiv protejarea partii contractante mai slabe, ci protejarea intereselor economice nationale, astfel incat, de exemplu, furnizorii de produse alimentare vizati sa nu trebuiasca sa participe activ la procedurile administrative si judiciare. Legislatia franceza in domeniu se bazeaza pe acest principiu.

    CESE solicita Comisiei Europene sa adopte o legislatie care sa interzica recurgerea la PCN. Aceasta legislatie ar trebui sa se bazeze pe o lista orientativa a celor mai curente practici de acest tip utilizate de partile contractante mai puternice si care sunt menite sa transfere propriile costuri si riscuri firesti asupra partilor mai slabe.

    CESE solicita Comisiei Europene sa conlucreze cu autoritatile nationale din domeniul concurentei in vederea unei revizuiri radicale, pe baza experientei din ultimele decenii, a reglementarii in vigoare in materie de concurenta, care se dovedeste invechita, astfel incat sa fie recunoscut caracterul dominant nu numai al monopolurilor, ci si al oligopolurilor.

Sursa: Departamentul Juridic si Dialog Social al CNIPMMR