Romania ocupa ultimul loc privind salariatii din economia privata

Referitor la cele mai noi rapoarte care privesc sectorul de Resurse Umane, va informam ca potrivit datelor furnizate de  Biroul de presa al CNIPMMR, Romania se situeaza pe ultimul loc in Europa in ce priveste ponderea salariatilor din economia privata.


A. Constatari:

1. Pozitia Romaniei in ceea ce priveste ponderea salariatilor din sectorul privat in total populatie, locul 21 (13,76%), este cu 14,73 p.p. mai mica decat cea a Elvetiei (locul 1: 28,49%) si cu 12,82 p.p. mai mica decat cea a Danemarcei (locul 2: 26,57%).
Figura 1. Ponderea salariatilor din sectorul privat in total populatie

Ponderea salariatilor din sectorul privat in total populatie

2. In Romania, ponderea in total populatie cu varsta cuprinsa intre 15-64 ani a salariatilor din sectorul privat se situeaza pe locul 20 (19,68%) - cu 22,20 p.p. mai mica decat cea a Elvetiei (locul 1: 41,88%) si cu 20,83 p.p. mai mica decat cea a Danemarcei (locul 2: 40,51%).

Figura 2. Ponderea salariatilor din sectorul privat in total populatie de 15-64 ani

Ponderea salariatilor din sectorul privat in total populatie de 15-64 ani

3. Ponderea totalului salariatilor (privat + bugetar) in total populatie de 15-64 ani (aceasta categorie reprezentand baza de formare a populatie active) este cea mai redusa din cele 21 state analizate (26,51%), fiind cu 43,60 p.p. mai mica decat cea a Danemarcei (locul 1: 70,11%).

4. Ponderea in total salariati din sectorul privat a angajatilor din Industrie se situeaza pe locul 3 (42,58%) - cu 2,81 p.p. mai mica decat cea a Cehiei (locul 1: 45,39%), si cu 24,56 p.p. mai mare decat cea a Olandei (locul 21: 18,01%).

5. Ponderea in total salariati din sectorul privat a angajatilor din Constructii se situeaza pe locul 3 (10,17%) - cu 1,93 p.p. mai mica decat cea a Croatiei (locul 1: 12,11%), si cu 5,09 p.p. mai mare decat cea a Marii Britanii (locul 21: 5,08%).

6. Ponderea in total salariati din sectorul privat a angajatilor din Comert se situeaza pe locul 19 (17,34%) - cu 7,06 p.p. mai mica decat cea a Marii Britanii (locul 1: 24,39%), si cu 1,60 p.p. mai mare decat cea a Cehiei (locul 21: 15,73%).

7. Ponderea in total salariati din sectorul privat a angajatilor din Servicii se situeaza pe locul 19 (29,91%) - cu 21,90 p.p. mai mica decat cea a Marii Britanii (locul 1: 51,82%), si cu 3,31 p.p. mai mare decat cea a Croatiei (locul 21: 3,31%).

8. Dintre primele 5 state cu cea mai mare pondere a salariatilor din sectorul privat in total populatie si in total populatie cu varsta cuprinsa intre 15-64 ani, doar Cehia are o structura a pietei fortei de munca supradimensionate realtiv (fata de celelalte state) in sectorul industial, in timp ce Elvetia, Danemarca, Olanda, Marea Britanie - prezinta o supradimensionare relativa in sectoarele comercial si servicii.

9. Dintre cele 5 state cu cea mai mica pondere a salariatilor din sectorul privat in total populatie si in total populatie cu varsta cuprinsa intre 15-64 ani, doar Irlanda si Spania au o structura a pietei fortei de munca supradimensionate realtiv in sectoarele comercial si servicii, in timp ce Romania, Polonia si Ungaria - prezinta o supradimensionare relativa in sectorul industrial.

B. Directii de actiune:

Prioritatea majora a Guvernului Romaniei ar trebui sa fie sporirea gradului de ocupare a fortei de munca prin cresterea numarului de salariati in sectorul economiei private.

Directii de actiune:

1. Stimularea culturii intreprenoriale, actionand in trei directii majore:
1.1. Educatie intreprenoriala;
1.2. Facilitati fiscale si debirocratizare;
1.3. Finantare si garantare a creditelor, asigurand in acest sens dezvoltarea echilibrata a patru paliere principale:


    Furnizarea de seed-capital;

    Furnizarea de capital de risc, pentru industriile de varf si ideile inovative;

    Furnizarea de microcredite, in deosebi pentru intreprinzatorii a caror afacere se aseamana cu statutul de liber profeionist / mestesugar (profitabilitatea levitaza in jurul castigului salarial mediu), asigurand astfel o mai buna penetrare a fondurilor in plan teritorial;

    Furnizarea de garantii si contragarantii pentru agentii economici (cu prioritate pentru IMM-uri).


2. Stimularea dezvoltarii regionale veritabile:
2.1. Dezvoltarea componentei de servicii in mediul rural;
2.2. Stimularea agriculturii competitive economic si dezvoltarea in proximitatea microfermelor (chiar integrarea cu acestea) a unitatilor de stocare - procesare - distributie;
2.3. Dezvoltarea unor sisteme de colectare si depozitare a produselor agricole regionale si judetene;
2.4. Stimularea agriculturii ecologice;
2.5. Programe speciale de stimulare a infiintarii de asociatii si cooperative agricole, care ar trebui sa reprezinte o axa in structura viitoarelor programe de dezvoltare regionala.

3. Infiintarea de unitati (scoli) de calificare in mediul rural.

4. Derularea de programe de recalificare profesionala si de invatare pe tot parcursul vietii.


C. Precizari metodologice:

3.1. Sursa datelor: Eurostat

3.2. Conform metodologiei Eurostat, determinarea numarului de salariati se realizeaza prin sondaj, in esantion fiind incluse intrprinderile cu peste 10 salariati, exceptie facand Administratia publica, apararea si asigurarile sociale din sistemul public, care sunt cuprinse exhaustiv. Prin urmare, microintreprinderile (1-9 salariati) sunt excluse.

In Romania, INS publica, incepand cu ianuarie 2010 rezultatele Cercetarii statistice privind costul fortei de muna, realizate pe un esantion de 25.000 unitati, care au minimum 4 salariati (de asemenea, Administratia publica, apararea si asigurarile sociale din sistemul public, care sunt cuprinse exhaustiv). Numarul salariatilor rezultat din aceasta cercetare acopera cca. 92,73% din numarul total al salariatilor din economie.

Datorita acestor diferente metodologice, apare urmatoarea discrepanta (2010): Eurostat - 3.978.061 salariati, iar INS - 4.376.000 salariati.

In analiza noastra am inclus doua state non-UE: Croatia - dat fiind faptul ca aderarea acesteia la Uniunea Europeana este cvasi-realizata.

Elvetia - datarita faptului ca economia acestia prezinta un grad puternic de integrare cu UE, astfel existand asemanari majore.

Sursa: Biroul de presa al CNIPMMR