Solutii ieftine de ajutorare a salariatilor

Necesitatea crescanda de solutii exceptionale de depasire a unor momente speciale prin care poate trece o persoana din punct de vedere financiar impun tratarea subiectului imprumutarii salariatului de catre angajator.

Prin cresterea increderii reciproce angajatul si angajatorul pot conveni, ca un element distinct de prevederile contractului de munca si cu totul special, acordarea unui imprumut. Beneficiile la nivelul persoanei fizice sunt accesul rapid la suma imprumutata si eliminarea formalitatilor nenumarate impuse de catre banci sau alte institutii financiare in aceeasi situatie.  

In legatura cu acest aspect, un element deosebit de important este identificarea acelor dispozitii legale care sa asigure legalitatea acestor operatiuni si sa nu expuna angajatorul.

Acordarea de imprumuturi in afara creditului bancar intre persoane fizice si juridice, este posibila si are ca temei prevederile art. 2158 din noul Cod civil fiind precizat la alin. (2) al aceluiasi articol faptul ca atunci cand o persoana acorda un imprumut fara a o face cu titlu profesional, nu ii sunt aplicabile dispozitiile legale privind institutiile de credit si institutiile financiare nebancare.

Aceasta solutie este prevazuta si de legea bancara care nu instituie restrictii exprese in ceea ce priveste acordarea de imprumuturi ci doar interzice activitatea de atragere de depozite. Este de mentionat in acest sens si art. 5 alin. (1) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006.

Imprumutarea societatii de catre o alta societate comerciala sau asociat fie ca este persoana juridica sau fizica este posibila din perspectiva argumentelor prezentate mai sus si in contextul reglementarilor privind desfasurarea activitatii de creditare cu titlu profesional.

Activitatea de creditare se desfasoara cu titlu profesional prin institutii de credit si prin institutiile financiare prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 99/2006 privind institutiile de credit si adecvarea capitalului, precum si prin institutii financiare nebancare, in conditiile stabilite prin Legea nr. 93/2009 privind institutiile financiare nebancare. Interdictiile din aceste acte normative vizeaza doar desfasurarea activitatii cu titlu profesional, nerestrictionand operatiunile de imprumut din sfera comerciala si civila care nu sunt circumscrise acestui caracter.

Un argument suplimentar in sensul validitatii operatiune de imprumutare si de perceperea unor dobanzi este reprezentat de dispozitiile art. 23 alin. 5 din Codul fiscal care enunta ca sursa a imprumutului si alte entitati decat institutiile de credit sau institutiile financiare nebancare, situatie in care nivelul deductibil al dobanzii este limitat la nivelul dobanzii de referinta a BNR pentru imprumuturile in lei.

In actiunea de acordare a unui imprumut pentru salariat trebuie avute in vedere si prevederile Ordonanta Guvernului nr. 13/2011 privind dobanda legala remuneratorie si penalizatoare pentru obligatii banesti, precum si pentru reglementarea unor masuri financiar-fiscale in domeniul bancar.

In temeiul art. 3 alin. (3) din acest act normativ, dobanda legala se stabileste la nivelul dobanzii de referinta stabilite de Banca Nationala a Romaniei, diminuat cu 20%. In fapt va fi necesara stabilirea in contract a unei dobanzi la nivelul dobanzii legale.
 
Singurele restrictii in ceea ce priveste acordarea de imprumuturi trebuie analizate din perspectiva dispozitiilor speciale cuprinse in Legea societatilor comerciale nr. 31/1990 si vizeaza doua categorii de persoane care pot avea in anumite circumstante si calitatea de salariat: asociatii si administratorii.