Demisie: In ce fel se plateste formarea profesionala?

Salariatul care nu a respectat clauza privitoare la interdictia demisiei va fi obligat la despagubiri egale cu cheltuielile de formare profesionala pe care le-a efectuat angajatorul sau. Daca in clauza de formare profesionala nu s-a prevazut altfel, despagubirile vor putea fi solicitate intr-o singura transa. Fireste, in clauza de formare profesionala se poate prevedea ca plata despagubirilor se poate face in rate.

In alte sisteme de drept, cel care poate fi obligat la plata acestor despagubiri este nu numai salariatul, ci si noul angajator al acestuia, care beneficiaza de formarea profesionala realizata pe cheltuiala angajatorului precedent.

Daca salariatul demisioneaza mai inainte de implinirea termenului prevazut in clauza de formare profesionala, el va fi obligat la plata de despagubiri reprezentand cheltuielile cu formarea profesionala pe care le-a efectuat angajatorul sau.

Dar, in fata instantelor, o problema de sine statatoare o reprezinta calculul cuantumului acestor despagubiri. Astfel, s-a considerat ca nu este suficient sa se prezinte prevederea din actul aditional privitor la formarea profesionala, in care este cuprins un anumit cuantum al acestor despagubiri. Angajatorul trebuie sa faca si proba faptului ca a efectuat efectiv aceste cheltuieli cu pregatirea profesionala a salariatului. Daca nu ar fi necesara o astfel de proba, angajatorul ar putea dimensiona arbitrar cuantumul acestor despagubiri, or in dreptul muncii clauza penala, respectiv prestabilirea prejudiciului sub forma unor penalitati, este interzisa.

Altfel spus, chiar daca ati incheiat cu salariatul o clauza privitoare la formarea profesionala in care se prevede expres suma pe care acesta o datoreaza in cazul in care demisioneaza inainte de implinirea unui anumit termen, aceasta nu va pune la adapost de sarcina de a proba, in cazul unui proces, cuantumul real al cheltuielilor cu formarea profesionala.

SFATUL NOSTRU
Pentru a preintampina o astfel de problema, va recomandam pastrarea tuturor documentelor doveditoare ale cheltuielilor efectuate cu formarea profesionala a salariatului, chiar dupa ce formarea profesionala propriu-zisa a luat sfarsit, si chiar daca in clauza de formare profesionala s-a precizat expres cuantumul acestor cheltuieli. Salariatul ar putea demisiona, nesocotind prevederea cuprinsa in clauza de formare profesionala, caz in care veti pretinde plata de despagubiri. Pentru a avea insa castig de cauza in instanta, va trebui sa fiti in masura sa probati cuantumul cheltuielilor facute (dupa caz, plata formatorilor, a suporturilor de curs, chiria salilor de curs, materiale de formare profesionala, deplasarea salariatilor, cazarea acestora etc.).

In plus, nu este suficienta proba cheltuielilor cu deplasarea, viza, contravaloarea biletului de avion, cheltuielile de cazare etc. Este necesara proba efectiva a faptului ca pe perioada respectiva salariatul a fost format profesional.

Despagubirile nu vor putea depasi nivelul cheltuielilor facute de catre angajator cu formarea profesionala a salariatului, chiar daca, in fapt, prejudiciul produs de catre salariat prin demisia sa intempestiva este mai mare. Demisia este considerata un act unilateral, care nu poate fi limitat in niciun fel. Ca urmare, nu va conta eficienta formarii profesionale, plusul de cunoastere pe care aceasta l-a adus salariatului, competenta formatorului profesional, ci singurul criteriu pe care il veti putea lua in considerare in solicitarea de despagubiri va fi, concret, cuantumul cheltuielilor facute cu formarea profesionala a salariatului.

Ca urmare, in practica, salariatii care au beneficiat de o formare profesionala prea putin utila vor putea fi siliti la plata unor despagubiri superioare celor la care ar putea fi siliti salariatii demisionari care au beneficiat de o formare profesionala extrem de utila carierei lor viitoare.