Privitor la raspunderea contraventionala a angajatorilor – persoane juridice, acesta va fi angajata ori de cate ori inspectorii de munca constata la nivelul acestora, incalcari ale prevederilor normative sanctionate contraventional. Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 stabileste explicit faptul ca, persoana juridica raspunde contraventional in cazurile si in conditiile prevazute de actele normative prin care se stabilesc si se sactioneaza contraventii.
Raspunderea contraventionala a angajatorului – persoana juridica este de fapt o fictiune a legiuitorului, avand in vedere faptul ca persoanele juridice nu pot savarsi in mod nemijlocit fapte ilicite sanctionate contraventional. In fapt, conduita ilicita ce atrage raspunderea contraventionala a angajatorului – persoana juridica, apartine persoanelor fizice care isi desfasoara activitatea la nivelul acestuia (asociati, administratori, directori, functionari de executie avand stabilite prin fisele de post atributii a caror nerespectare poate atrage sanctionarea contraventionala a unitatii).
Din punct de vedere al inspectorului de munca, angajatorul – persoana juridica este mult mai simplu de sanctionat decat organele de conducere ale acestuia ori dupa caz, salariatii responsabili cu indeplinirea anumitor atributii. Prin urmare, inspectorul de munca constata existenta faptei ilicite si conditiile raspunderii contraventionale, aplicand sanctiunea contraventionala direct angajatorului – persoana juridica, fara a fi obligat sa efectueze cercetari minutioase prin care sa identifice persoana fizica responsabila de conduita ilicita la nivelul unitatii.
In acest sens va reamintim faptul ca raspunderea contraventionala este o raspundere personala, iar persoanele juridice raspund in nume propriu pentru neindeplinirea obligatiilor legale care le incumba, neputandu-se exonera de raspundere prin invocarea culpei organelor sale de conducere ori a salariatilor sai.
Regresul angajatorului sanctionat contraventional impotriva organelor sale de conducere
In forma sa initiala, Ordonanta Guvernului nr. 2/2001 stabilea in mod expres faptul ca amenzile aplicate persoanelor juridice pot fi imputate persoanelor fizice vinovate de savarsirea faptelor care au atras raspunderea contraventionala. Desi in prezent aceasta reglementare a fost inlaturata din continutul ordonantei, principiul juridic care a stat la baza acestei posibilitati de regres continua sa subziste.
Astfel, Decretul nr. 31/1954 stabileste ca faptele ilicite savarsite de organele de conducere ale persoanei juridice cu prilejul exercitarii functiei lor, obliga insasi persoana juridica si totodata, atrag raspunderea personala a celui care le-a savarsit fata de persoana juridica. In aceste conditii, persoana juridica sanctionata contraventional va putea regresa impotriva propriului sau organ de conducere, pentru recuperarea amenzii platite ori pentru recuperarea pagubelor generate de aplicarea unor sanctiuni contraventionale complementare(
Exemplu: persoana juridica sanctionata contraventional cu sanctiunea contraventionala principala a avertismentului si totodata cu sanctiunea contraventionala complementara a suspendarii activitatii pe o perioada determinata, va regresa impotriva organului sau de conducere vinovat in fapt de aplicarea acestor sanctiuni, solicitand plata unor daune-materiale pentru prejudiciul efectiv suferit si beneficiul nerealizat ca urmare a suspendarii activitatii desfasurate de persoana juridica).
Regresul angajatorului sanctionat contraventional impotriva propriului salariat
In situatia in care un salariat este responsabil de conduita ilicita care a atras sanctionarea contraventionala a angajatorului – persoana juridica, dispozitiile Decretului nr. 31/1954 devin inaplicabile.
Posibilitatea angajatorului de a regresa impotriva salariatului vinovat, pentru recuperarea sumelor platite cu titlu de sanctiune contraventionala precum si a pagubelor inregistrate in urma aplicarii sanctiunilor contraventionale complementare, se poate face numai in conditiile art. 270 si urmatoarele din Codul muncii, privind angajarea raspunderii patrimoniale a salariatilor fata de angajator.
Angajatorul va trebui sa dovedeasca in acest caz urmatoarele aspecte in fata instantei de judecata:
- incredintarea catre salariat a unor atributii a caror nerespectare a atras aplicarea unei sanctiuni contraventionale;
Exemplu: obligatia salariatului stabilita prin fisa de post de a completa si transmite registrul general de evidenta a salariatilor in format electronic la inspectoratul teritorial de munca, in termenele si forma prevazute in cadrul Hotararii Guvernului nr. 161/2006.
- prejudiciul material cauzat angajatorului prin conduita ilicita a salariatului, constand de regula in amenda contraventionala aplicata unitatii de catre inspectorul de munca si suportata in mod efectiv de catre aceasta;
Exemplu: nu va exista un prejudiciu material cert si nu se va putea antrena raspunderea patrimoniala a salariatului in situatia in care procesul verbal de sanctionare contraventionala este desfiintat in instanta pe motiv de nelegalitate sau netemeinicie, respectiv in situatia in care instanta de judecata dispune inlocuirea amenzii contraventionale cu sanctiunea avertismentului.
- vinovatia salariatului, respectiv lipsa oricaror imprejurari exonertoare de raspundere;
Exemplu: salariatul se va putea exonera de raspundere, dovedind ca a fost in incapacitate temporara de munca certificata medical, aflandu-se astfel in imposibilitatea de a-si indeplini atributiile de serviciu stabilite prin fisa de post.
- legatura de cauzalitate dintre sanctiunea contraventionala aplicata angajatorului – persoana juridica si conduita ilicita a salariatului;
Exemplu: angajatorul va trebui sa probeze faptul ca nu ar fi primit amenda contraventionala in conditiile in care salariatul si-ar fi indeplinit atributiile stabilite prin fisa de post.
Concomitent cu stabilirea raspunderii patrimoniale, angajatorul persoana – juridica poate angaja raspunderea disciplinara a salariatului vinovat de comiterea faptei ilicite care a atras aplicarea unei sanctiuni contraventionale.