Motive de nelegalitate a grevei

Legea nr. 62/2011 a dialogului social, publicata in Monitorul Oficial nr. 322 din 10 mai 2011 a modificat conditiile declansarii unei greve, multiplicand cauzele de nelegalitate ale acesteia.

Motivele de nelegalitate a unei greve retinute de legiuitorul roman sunt de natura procedurala, formala, si nu tin de gradul de indreptatire a salariatilor de a face greva, de justetea revendicarilor sau de echilibrul de forte dintre parti.

Exemple
Iata cateva dintre motivele care atrag, in dreptul romanesc, nelegalitatea unei greve:
– grevele declansate pentru solutionarea unui conflict individual;
– greva prin care salariatii ar urmari modificarea unei clauze a contractului colectiv de munca, aflat in vigoare;
– grevele neprecedate de conciliere;
– grevele declansate de catre categorii de personal care nu ar fi avut dreptul de a face greva;
– grevele declansate in unitati care presteaza servicii esentiale pentru populatie, fara asigurarea a cel putin 1/3 din activitate;
– grevele care se declara sau continua pe parcursul derularii procedurii arbitrale ori dupa declararea hotararii arbitrale;
– grevele spontane (neanuntate in prealabil);
– grevele (exclusiv) politice;
– grevele de solidaritate mai indelungate de o zi;
– grevele prin care salariatii se solidarizeaza cu greve nelegale;
– grevele de solidaritate nesindicale;
– grevele declansate prin decizia unui numar mai mic de salariati decat cel prevazut de lege ori prin exercitarea de amenintari sau violente asupra acestora;
– grevele nesindicale, declansate fie in unitati in care exista sindicat, fie la nivele superioare unitatii;
– grevele declansate prin utilizarea de amenintari sau violente;
– greve declansate cu privire la o decizie de atributul exclusiv al angajatorului, cum ar fi greva prin care salariatii s-ar opune angajarii sau concedierii unei anumite persoane etc.

In afara situatiilor de mai sus, care atrageau nelegalitatea grevei si sub imperiul legii precedente, Legea nr. 168/1999, greva poate fi declarata astazi drept nelegala si pentru alte motive.

Exemple
– greva propriu-zisa nu a fost precedata de o greva de avertisment;
– momentul declansarii acesteia a fost adus la cunostinta angajatorului cu doua zile inainte, dar acestea erau nelucratoare;
– organizatia sindicala care a hotarat declansarea grevei nu indeplinea conditiile de reprezentativitate impuse de catre Legea nr. 62/2011 (spre exemplu, intrunirea a jumatate plus unul dintre angajatii unitatii, in loc de 1/3 dintre acestia, cat prevedea precedenta lege);
– greva priveste salariile ori conditiile de munca si a fost declansata la un an de la precedenta negociere colectiva, dar intr-o unitate in care era in fiinta un contract colectiv multianual. Face exceptie ipoteza in care prin chiar contractul colectiv de munca s-a prevazut posibilitatea renegocierii periodice a unor clauze (in conditiile art. 129 alin. 6 din Legea nr. 62/2011)
– nu exista acordul scris de participare la greva al cel putin jumatate dintre membrii sindicatului care a hotarat declansarea acesteia, indiferent cati angajati ar inceta efectiv lucrul;
– reprezentantii salariatilor au hotarat declansarea grevei fara acordul scris a unei patrimi din numarul angajatilor unitatii sau, dupa caz, ai subunitatii sau compartimentului, indiferent cati salariati au intrat efectiv in greva etc.

Indeobste, aceste situatii nu ar fi dus la declararea grevei drept nelegala sub imperiul legii precedente. Ele se adauga astazi numeroaselor cauze de nelegalitate deja prevazute de Legea nr. 168/1999, ingustand fanta in care dreptul la actiuni colective poate fi efectiv exercitat de catre angajati. Iar in cazul angajatilor bugetari, exercitiul dreptului la greva este inca si mai ingust.