"Solicitam sprijin pentru clarificarea urmatoarei situatii: Majorarea salariala prevazuta la art. 16, alin.1 din Legea nr. 153/2017 de care beneficiaza personalul implicat in proiecte finantate din fonduri europene nerambursabile si/sau fonduri externe rambursabile, intra in calculul indemnizatiei de concediu?"
Raspunsul specialistilor:
Articolul 16 din legea 153/2017 reglementeaza drepturile salariale pentru activitatea prestata in proiecte finantate din fonduri europene.
GHIDUL practic 17 tipuri de concedii. Regim juridic si fiscal, in care gasiti solutii complete si argumentate impecabil pentru orice problema care poate aparea la gestionarea unui concediu. Indiferent ca este vorba despre un concediu medical, de ingrijitor, de risc maternal, de acomodare, de odihna, fara plata etc. – aflati raspunsul dorit AICI >>>
Astfel, personalul din institutiile si/sau autoritatile publice nominalizat in echipele de proiecte finantate din fonduri europene nerambursabile si/sau fonduri externe rambursabile, precum si personalul implicat in implementarea Mecanismului de redresare si rezilienta prevazut la art. 6 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 155/2020 privind unele masuri pentru elaborarea Planului national de redresare si rezilienta necesar Romaniei pentru accesarea de fonduri externe rambursabile si nerambursabile in cadrul Mecanismului de redresare si rezilienta, aprobata prin Legea nr. 230/2021, cu modificarile si completarile ulterioare, beneficiaza de majorarea salariilor de baza, soldelor de functie/salariilor de functie, indemnizatiilor de incadrare cu pana la 50%, indiferent de numarul de proiecte in care este implicat. Aceasta majorare se aplica proportional cu timpul efectiv alocat activitatilor pentru fiecare proiect.
Astfel, personalul implicat in derularea proiectelor finantate din fonduri europene, beneficiaza de o majorare a salariilor de baza cu un anumit procent, in functie de timpul efectiv lucrat pentru fiecare proiect. Asadar, personalul implicat in implementarea si derularea proiectelor europene, va beneficia de o majorare a salariului de baza, in functie de timpul efectiv lucrat.
Pe de alta parte, conform art. 150 alin.(1) din Codul muncii, pentru perioada concediului de odihna salariatul beneficiaza de o indemnizatie de concediu, care nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva, prevazute in contractul individual de munca.
(2) Indemnizatia de concediu de odihna reprezinta media zilnica a drepturilor salariale prevazute la alin. (1) din ultimele 3 luni anterioare celei in care este efectuat concediul, multiplicata cu numarul de zile de concediu. (…).
Concediul anual platit are drept semnificatie faptul ca, pe durata sa, remuneratia trebuie mentinuta si salariatul trebuie sa primeasca remuneratia obisnuita pentru aceasta perioada de repaus, (…) obiectivul cerintei de a plati acest concediu fiind acela de a pune salariatul in timpul concediului mentionat, intr-o situatie care este, in ceea ce priveste salariul, comparabila cu perioadele de munca iar salariatul are dreptul de a se bucura, in perioada de repaus si de relaxare, de conditii economice comparabile cu cele privind perioada in care isi exercita activitatea, astfel ca, orice inconvenient legat in mod intrinsec de executarea sarcinilor care revin salariatului potrivit contractului sau de munca si care este compensat printr-o suma de bani ce intra in calculul remuneratiei globale (…), trebuie sa faca parte in mod obligatoriu din suma la care are dreptul salariatul pe durata concediului anual.
Din perspectiva aplicarii dispozitiilor art. 150 alin. (1) si (2) din Codul muncii, pentru includerea in algoritmul de calcul al majorarii acordate pentru derularea proiectelor europene, caracterul variabil al acestei majorari, nu prezinta relevanta.
Astfel, chiar daca are un caracter variabil, cuantumul majorarii urmeaza a fi stabilit prin aplicarea algoritmului prevazut de art. 150 alin. (2) din Codul muncii, fiind indiferenta, din aceasta perspectiva, imprejurarea ca se acorda proportional cu timpul lucrat, de vreme ce acest aspect tine de caracterul variabil al acestei majorari in discutie si nu vizeaza perioada de acordare.
Aceeasi concluzie rezulta si din observarea scopului instituirii concediului de odihna si din aplicarea principiului egalitatii in fata legii. Astfel, concediul de odihna este destinat refacerii capacitatii de munca a salariatului, se efectueaza in fiecare an si, ca regula, in natura, compensarea in bani a concediului de odihna neefectuat fiind permisa numai in cazul incetarii raporturilor de munca (art. 146 din Codul muncii).
Asa fiind, intrucat concediul de odihna este intrinsec legat de activitatea desfasurata de salariat anterior efectuarii acestuia, fiind destinat sa asigure refacerea capacitatii de munca afectate – intre altele – de conditiile de munca, este firesc ca si drepturile banesti aferente concediului de odihna sa fie stabilite in raport cu salariul lunar corespunzator perioadei de activitate.
In consecinta, aratam ca si majorarea salariala de care beneficiaza personalul incadrat, in temeiul art.16 alin.(1) din Legea 153/2017, face parte din baza de calcul a indemnizatiei cuvenite pe perioada concediului de odihna.
Atat timp cat au fost recunoscute aceste drepturi salariale, salariatii trebuie sa beneficieze si pe durata concediului de odihna de aceleasi drepturi banesti, in caz contrar ajungandu-si la o diminuare a veniturilor, care este contrara principiilor desprinse din jurisprudenta Uniunii.
Astfel, angajatorul are obligatia de a verifica nivelul drepturilor salariale acordate salariatului in anul in care se efectueaza concediul de odihna si sa procedeze la calculul indemnizatiei prin raportare la indemnizatiile, majorarile si sporurile recunoscute si platite in legatura cu munca desfasurata.
Astfel, conform opiniei Ministerului Muncii si Solidaritatii Sociale, reglementarea concediului de odihna si a indemnizariei pentru concediul de odihna in sectorul bugetar este prevazuta de art. 150 din Codul muncii, art. 22 din OG 6/2007, art. 23 din OG 10/2008 si art. 7 din HG 250/1992.
Venitul salarial al personalului din sectorul bugetar cuprinde salariile de baza, soldele de functie/salariile de functie, soldele de grad/salariile gradului profesional detinut, gradatiile, soldele de comanda/salariile de comanda, indemnizatiile de incadrare, indemnizatiile lunare si, dupa caz, compensatiile, indemnizatiile, sporurile, majorarile, adaosurile, primele si premiile, precum si alte drepturi in bani si/sau in natura, corespunzatoare fiecarei categorii de personal din sectorul bugetar.
Prin urmare, analizand cele anterior invocate, in special din perspectiva platii indemnizatiei de concediu aferenta perioadei concediului de odihna, relevanta au dispozitiile art 150 din Codul muncii fata de cele ale OG 6/2007 si ale HG 250/1992, situatie in care indemnizatia de concediu aferenta perioadei de concediu de odihna nu poate fi mai mica decat salariul de baza, indemnizatiile si sporurile cu caracter permanent cuvenite pentru perioada respectiva.
In aceste conditii, la calculul indemizatiei de concediu de odihna se va calcula media zilnica a drepturilor cu caracter permanent mentionate din ultimele 3 luni anterioare celei in care se efectueaza concediul si se va inmulti cu numarul de zile de concediu.
Media zilnica se determina ca raport intre suma veniturilor realizate in ultimele 3 luni si numarul de zile lucrate.
In cazul in care indemnizatia pentru concediu de odihna se achita in luna iulie se va stabili media zilnica a drepturilor cu caracter permanent din lunile iunie, mai si aprilie pe baza veniturilor realizate si a zilelor lucrate in aceasta perioada.
In concluzie, majorararea salariala prevazuta la art. 16 alin.(1) din Legea 153/2017 de care beneficiaza personalul implicat in proiecte finantate din fonduri europene nerambursabile si/sau fonduri externe rambursabile, intra in calculul indemnizatiei de concediu de odihna.
Un raspuns oferit in iulie 2024, de catre expertii de la PortalCodulMuncii. Da click aici pentru mai multe raspunsuri si sfaturi de la specialisti in legislatia muncii si resurse umane.