In ce priveste proiectul de lege care propune diferentierea salarilului minim in functie de mai multe criterii, Consiliul National pentru Intreprinderile Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) a transmis ca nu sustine diferentierea salariului minim pe economie si a solicitat, totodata, Camerei Deputatilor, ca for decizional, sa respinga acest proiect de lege pe motiv de neconstitutionalitate.
Proiectul pentru stabilirea indicatorilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului din economia nationala are in vedere introducerea a 11 salarii minime, respectiv cate unul pentru fiecare categorie de studii, conform raportului Comisiei pentru munca si protectie sociala din Camera Deputatilor, ce urmeaza sa fie supus aprobarii.
Coeficientul porneste astfel de la nivelul 1 pentru muncitorii necalificati si creste treptat cu 0,05 - 0,20 pp pana la 2, acesta fiind nivelul maxim pentru persoanele cu studii superioare de lunga durata cu doctorat in domeniul activitatii desfasurate
"Prin aceasta lege se introduc mai multe salarii brute minime pe economie. Consiliul nu sustine diferentierea salariului minim pe economie in functie de diverse criterii, cum ar fi sectoarele de activitate sau educatia pentru salariati din diverse sectoare. Noi am spus public ca ar trebui sa fie analizata posibilitatea introducerii unui salariu minim pe ora, nu pe luna, plata fiind facuta in functie de numarul de ore lucrate, cu imbunatatirea corespunzatoare a Codului Muncii. De altfel, Constitutia Romaniei stabileste existenta unui singur salariu minim brut pe economie. Practic, prin aceasta propunere de lege, se vor introduce 11 salarii minime brute pe economie", a declarat, luni, presedintele presedintele CNIPMMR, Florin Jianu, intr-o conferinta de presa, potrivit Agerpres.
Acesta a declarat ca proiectul de lege pentru stabilirea indicatorilor minimali de ierarhizare privind salarizarea personalului din economia nationala se va afla marti pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputatilor, care este si camera decizionala.
Prin proiect se doreste reducerea diferentelor dintre sectorul bugetar si cel privat prin aplicarea unor coeficienti minimali de ierarhizare salariala la salariul minim brut pe tara garantat in plata, diferentiat pe criteriul nivelului de studii, pentru sectoare de activitate pentru care nu au fost incheiate contracte colective de munca aplicabile la nivelul intregului sector de activitate si pentru care nu exista legi speciale privind salarizarea sau
contract colectiv de munca la nivel de unitate in vigoare.
"Desi initiatorii acestei legi au scos sectorul public, spunand ca aceasta lege nu se aplica sectorului public, ci se aplica sectorului privat, din textul legii si din felul cum arata legea nu reiese acest lucru. Sunt doua conditii cumulative: prima este aceea ca aceasta lege sa se aplice in sectoare de activitate in care nu au fost incheiate contracte colective de munca, precum si pentru sectoare in care nu exista legi speciale privind salarizarea sau contract colectiv de munca la nivel de unitate. Desi exista o Lege a salarizarii unitare, cele doua conditii fiind cumulative, nu se indeplinesc ambele conditii, pentru ca in sectorul public nu exista contracte colective de munca la nivel de sector si astfel rezulta ca se aplica acesti coeficienti si in cazul bugetarilor", a declarat Florin Jianu, citat de Agerpres.
El a adaugat ca nu exista un test IMM pentru aceasta lege la capitolul impact asupra mediului de afaceri si a propus o crestere graduala a salariului minim:
"Sa lasam in acelasi mod cum a fost organizat ca si pana acum, iar incet-incet, in cativa ani, sa ajungem la acelasi salariu minim pentru toata lumea. Acum, in constructii este undeva la 3.000 de lei, iar salariul minim general, undeva la 2.000 de lei si incet in cativa ani de zile sa ajungem la fel. Dar nu aceasta este solutia. Nu facem exceptii la exceptii si in mod constant gasim domenii pentru care sa facem exceptii pentru ca aruncam in aer economia", a adaugat Jianu.
Presedintele Consiliului pentru IMM-uri a subliniat ca nu este tarziu ca aceasta lege sa fie retrasa sau sa se dea un vot negativ. "Daca va trece din nu stiu ce motive politicianiste, ne vom adresa presedintelui Romaniei, inaintand acest material cu aspectele de neconstitutionalitate pe care le-am mentionat", a declarat acesta, citat de sursa amintita.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri
Conditii compensare munca suplimentaraIntrebare: Cum interpretati art 123 alin. (1) din Codul muncii, compensarea numarului de ore suplimentare in urmatoarele 90 de zile calendaristice (conf.art.122 alin. (1), in luna urmatoare (conf.art.123 alin. (1)? Art. 123 (1) In cazul in care compensarea prin ore libere platite nu este posibila in termenul prevazut de art. 122 alin. (1) in luna urmatoare, munca suplimentara va fi platita salariatului prin adaugarea unui spor la salariu corespunzator duratei acesteia.
vezi AICI raspunsul specialistilor <<
Tichete de masa. Luna in care se acorda. Luna impozitariiIntrebare: Legat de tichetele de masa: momentan noi incarcam cardurile pana pe data de 5 ale lunii pentru luna in curs. Asa avem stipulat in ROI. S-ar putea ca sa le acordam in per 1-5 ale lunii urmatoare pentru luna in curs? Adica tichetele lunii ianuarie sa fie incarcate in per 1-5 februarie? Bineinteles, cu modificarea corespunzatoare a ROI. Mai sunt si alte aspecte de care sa tinem cont la acordarea lor?
vezi AICI raspunsul specialistilor <<