legislatiamuncii.ro cauta meniu

 

Decizia CCR nr. 589/2019 referitoare la pensiile avocatilor

ccrdeciziepensii avocatisesizare ccrDecizia CCR nr. 589/2019
C.G. a ridicat o exceptie de neconstitutionalitate asupra art. 35, alin. (4) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii al avocatilor in 2016. Dupa trei ani de judecare a dosarului nr. 45.687/3/2016, CCR a oferit o decizie.
 
CURTEA, avand in vedere actele si lucrarile dosarului, constata urmatoarele:
Prin Incheierea din 6 martie 2017, pronuntata in Dosarul nr. 45.687/3/2016, Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor art. 35 alin. (4) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii si alte drepturi de asigurari sociale ale avocatilor, exceptie ridicata de Constantin Graure intr-o cauza avand ca obiect obligarea Casei de Asigurari a Avocatilor la recalcularea pensiei de avocat pentru limita de varsta prin valorificarea veniturilor si a stagiului de cotizare realizate dupa pensionarea pentru limita de varsta.
 
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate se apreciaza ca textul legal criticat este neconstitutional, intrucat consacra o discriminare intre modul de calcul al pensiei avocatilor pensionari pentru limita de varsta care isi continua activitatea si cel al pensiei persoanelor din sistemul public de pensii aflate in aceeasi situatie. Astfel, spre deosebire de art. 107 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aplicabil persoanelor din sistemul public de pensii, in cazul avocatilor recalcularea pensiei se face numai dupa trecerea a cel putin 15 ani de la data deciziei de pensionare pentru limita de varsta, ceea ce constituie o discriminare si o inechitate in raport cu pensionarii din sistemul public de pensii.
 
Tribunalul Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este intemeiata. In acest sens, se arata ca textul criticat este discriminatoriu in raport cu art. 107 din Legea nr. 263/2010 care prevede pentru pensionarii din sistemul public de pensii ca au dreptul la revizuirea pensiei, la cererea acestora, daca dupa data inscrierii la pensie realizeaza stagiu de cotizare, fara nicio alta conditie.
 
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
 
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila, intrucat autorul exceptiei de neconstitutionalitate nu a motivat in ce consta pretinsa contrarietate a dispozitiilor de lege criticate cu prevederile Constitutiei, contrar art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992.
 
Avocatul Poporului apreciaza ca textele legale criticate sunt constitutionale. Cu privire la principiul egalitatii in drepturi, este invocata jurisprudenta Curtii Constitutionale si se arata ca dispozitiile legale criticate nu sunt discriminatorii in raport cu art. 107 din Legea nr. 263/2010 intrucat acestea vizeaza persoane aflate in situatii juridice diferite, respectiv asiguratii avocati si asiguratii sistemului public de pensii. Intrucat egalitatea nu inseamna uniformitate, situatiile diferite sub aspect obiectiv si rezonabil impun diferente de tratament juridic. Se mai mentioneaza ca textul criticat se aplica tuturor persoanelor aflate in ipoteza sa normativa, fara a institui privilegii sau discriminari pe considerente arbitrare.
 
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
 
CURTEA, examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
 
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
 
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il reprezinta art. 35 alin. (4) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii si alte drepturi de asigurari sociale ale avocatilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 342 din 5 mai 2016, care au urmatorul continut: „(4) Pensia pentru limita de varsta nu va mai putea fi recalculata prin luarea in considerare a perioadei in care a fost exercitata profesia dupa pensionare decat prin transformarea acesteia in pensie pentru retragere definitiva din profesie.“
 
In opinia autorului exceptiei de neconstitutionalitate, prevederile legale criticate contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 16 - Egalitatea in drepturi si ale art. 44 - Dreptul de proprietate privata. Totodata, sunt invocate prevederile art. 14 - Interzicerea discriminarii din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si ale art. 1 - Protectia proprietatii din Protocolul nr. 1 la Conventie.
 
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea retine ca, initial, potrivit Decretului Consiliului de Stat nr. 251/1978 privind pensiile si alte drepturi de asigurari sociale ale avocatilor, avocatii beneficiau de pensia pentru munca depusa si limita de varsta, pensia pentru pierderea capacitatii de munca din cauza de accident survenit in timpul indeplinirii indatoririlor profesionale, pensia pentru pierderea capacitatii de munca din cauza de accident survenit in afara indeplinirii indatoririlor profesionale si pensia de urmas. Conform art. 51^1 din decret, introdus prin Decretul-lege nr. 129/1990 pentru modificarea si completarea Decretului nr. 251/1978 privind pensiile si alte drepturi de asigurari sociale ale avocatilor, avocatii pensionari pentru limita de varsta care si-au continuat activitatea in barouri pot cere recalcularea pensiei de asigurari sociale prin adaugarea timpului lucrat dupa pensionare, iar recalcularea se poate face o singura data, la incetarea activitatii.
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 221/2000 privind pensiile si alte drepturi de asigurari sociale ale avocatilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 610 din 28 noiembrie 2000, a reglementat pensia pentru limita de varsta; pensia de retragere definitiva din profesie; pensia de retragere anticipata definitiva din profesie; pensia de invaliditate; pensia de urmas. Potrivit art. 138 alin. (2) din Statutul Casei de Asigurari a Avocatilor din Romania in forma publicata in Buletinul Informativ al Uniunii Avocatilor din Romania [devenita Uniunea Nationala a Barourilor din Romania] nr. 9/5 mai 2001, „Drepturile prevazute de art. 51^1 din Decretul 251/1978 se exercita in conditiile prevazute de art. 36 din prezentul statut. Pensiile astfel stabilite devin pensii de retragere definitiva din profesie si se determina conform prevederilor din Statut aplicabile acestor pensii“. Avocatii care exercita profesia si beneficiaza de pensie pentru limita de varsta pot solicita, la incetarea activitatii, pensia de retragere definitiva din profesie [art. 36 din statut].
 
Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii si alte drepturi de asigurari sociale ale avocatilor prevede urmatoarele categorii de pensii: pensia pentru limita de varsta; pensia de retragere definitiva din profesie; pensia anticipata; pensia de invaliditate; pensia de urmas. Art. 35 alin. (1) prevede ca asiguratii pot continua exercitarea profesiei de avocat, chiar daca se pensioneaza pentru limita de varsta, in conditiile prevazute de prezenta lege si de Statutul profesiei de avocat, iar alin. (4) prevede ca pensia pentru limita de varsta nu va mai putea fi recalculata prin luarea in considerare a perioadei in care a fost exercitata profesia dupa pensionare decat prin transformarea acesteia in pensie pentru retragere definitiva din profesie.
 
Din cele expuse, Curtea retine caracterul coerent si constant al reglementarii recalcularii pensiei pentru limita de varsta la data retragerii definitive din profesie in ipoteza realizarii unui stagiu de cotizare ca avocat ulterior momentului iesirii la pensie pentru limita de varsta. Tine de optiunea legiuitorului sa reglementeze recalcularea pensiei pentru limita de varsta in fiecare luna/an sau, din contra, sa nu permita aceasta recalculare decat in situatia incetarii activitatii de avocat, caz in care stagiile de cotizare astfel realizate se vor reflecta in pensia pentru retragere definitiva din profesie. Atat timp cat, potrivit art. 70 alin. (1) din lege, pensia se acorda la cererea persoanei indreptatite, aceasta este cea care va depune cererea de pensionare pentru limita de varsta, cunoscand faptul ca va putea cumula aceasta pensie cu veniturile realizate ca avocat, fara insa a putea solicita recalcularea acesteia pana la iesirea din profesie.
 
Curtea retine ca in sistemul public de pensii, potrivit art. 107 alin. (4) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, o asemenea recalculare poate fi realizata oricand, insa avocatul nu este in aceeasi situatie juridica cu persoana beneficiara a unei pensii publice, avand in vedere sistemele de asigurari sociale diferite din care fac parte.
 
Curtea constata ca avocatul pensionar pentru limita de varsta nu este in aceeasi situatie juridica cu pensionarul pentru limita de varsta din sistemul public de pensii pentru a putea reclama un tratament juridic identic sau similar, avand in vedere specificul si natura sistemelor de asigurare in discutie.
 
Potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, principiul egalitatii in drepturi presupune instituirea unui tratament egal pentru situatii care, in functie de scopul urmarit, nu sunt diferite (Decizia Plenului Curtii Constitutionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, potrivit jurisprudentei constante a Curtii Constitutionale, situatiile in care se afla anumite categorii de persoane trebuie sa difere in esenta pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar aceasta deosebire de tratament trebuie sa se bazeze pe un criteriu obiectiv si rational (a se vedea, in acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014, sau Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, paragraful 23). In consecinta, Curtea nu poate retine incalcarea art. 16 din Constitutie, intrucat beneficiarul unei pensii ocupationale, aceea de avocat, este intr-o situatie juridica diferita de beneficiarul unei pensii publice, drept care legiuitorul are indrituirea constitutionala sa impuna conditii specifice in privinta recalcularii acestora.
 
De altfel, daca s-ar accepta argumentele autorului exceptiei de neconstitutionalitate, pensia pentru retragere definitiva din profesie si-ar pierde ratiunea de a fi, in sensul ca, recalculandu-se pensia pentru limita de varsta lunar/anual, avocatul pensionar va beneficia de pensia pentru limita de varsta recalculata continuu si va cumula sine die calitatea de pensionar pentru limita de varsta cu cea de avocat activ, fara a putea fi conditionat intr-un fel sau altul sa se retraga din calitatea de avocat in schimbul unui beneficiu. Or, tocmai aceasta recalculare a pensiei pentru limita de varsta, sub forma pensiei de retragere din profesie, este beneficiul pe care il va dobandi ca urmare a retragerii sale din avocatura. Totodata, sustinerea autorului exceptiei de neconstitutionalitate, potrivit careia in cazul avocatilor recalcularea pensiei se face numai dupa trecerea a cel putin 15 ani de la data deciziei de pensionare pentru limita de varsta, nu rezulta din corpul legii, insa, intr-adevar, art. 24 din Statutul Casei de Asigurari a Avocatilor prevede ca avocatii care se regasesc in situatiile prevazute de art. 35 alin. (5) si (6) din Legea nr. 72/2016 vor putea beneficia de ajustari periodice, dupa trecerea a cel putin 15 ani de la data deciziei de pensionare pentru limita de varsta, caz in care cererea de ajustare se va putea formula anual, iar ajustarea se acorda pentru viitor, incepand cu luna solicitarii. Faptul ca acest statut nu este in concordanta cu legea constituie o problema ce excedeaza competentei Curtii Constitutionale.
 
Curtea mai retine ca art. 44 din Constitutie si art. 1 din Protocolul aditional la Conventie nu sunt incidente in cauza, sfera lor de protectie neacoperind si dobandirea proprietatii. Curtea Constitutionala [a se vedea Decizia nr. 1.284 din 29 septembrie 2011], in acord cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului, spre exemplu, hotararile din 8 decembrie 2009 si din 31 mai 2011, pronuntate in cauzele Muñoz Díaz impotriva Spaniei, paragraful 44, respectiv Maggio si altii impotriva Italiei, paragraful 55, a statuat ca drepturile decurgand din sistemul de asigurari sociale sunt drepturi patrimoniale protejate de art. 1 din Protocolul aditional la Conventie, dar acest lucru nu inseamna ca implica un drept la dobandirea proprietatii sau la o pensie intr-un anumit cuantum (a se vedea, in acelasi sens, si hotararile din 12 octombrie 2004 si 28 septembrie 2004, pronuntate in Cauza Kjartan Ásmundsson impotriva Islandei, paragraful 39, respectiv Kopeckfd impotriva Slovaciei, paragraful 35).
 
Pentru considerentele expuse mai sus, in temeiul art. 146 lit. d) si al art. 147 alin. (4) din Constitutie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) si al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUTIONALA, in numele legii, DECIDE: Respinge, ca neintemeiata, exceptia de neconstitutionalitate ridicata de Constantin Graure in Dosarul nr. 45.687/3/2016 al Tribunalului Bucuresti - Sectia a VIII-a conflicte de munca si asigurari sociale si constata ca dispozitiile art. 35 alin. (4) din Legea nr. 72/2016 privind sistemul de pensii si alte drepturi de asigurari sociale ale avocatilor sunt constitutionale in raport cu criticile formulate. Definitiva si general obligatorie.

de LegislatiaMuncii.ro


Citeste mai multe articole pe aceeasi tema:
ccrdeciziepensii avocatisesizare ccrDecizia CCR nr. 589/2019

Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!


Data aparitiei: 25 Noiembrie 2019
Cat de utila va este aceasta informatie?
Noteaza folosind stelele


Rating:


Decizia CCR nr. 589/2019 referitoare la pensiile avocatilor Nota: 4.8 din 5 - 5 voturi.
 

 
x
(cel putin 10 caractere)


Pentru a activa formularul, trebuie sa raspundeti corect la intrebare!
 

Comentarii (1)


Vasile Prian
29-Nov-2019

Pentru calcularea unui punct de pensie este nevoie de venitul total pe 12 luni; valoarea acestui punctaj se poate adauga la valoarea pensiei; Retoric intreb: un asigurat cum poate sa-si valorifice perioada de contributie mai mare de un an? dupa data pensionarii? Cu respect!

 

Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri

 
Salariul minim pentru calculul contributiei la fondul pentru handicap. Domeniul constructiiIntrebare: Societatea nostra aplica masurile pentru constructori (cod CAEN 2223) Ce salariul de baza minim brut pe tara folosim la calculul contributiei pentru fondul handicapati in baza noilor reglementari care au completat si modificat Legea 448/2006, 2.230 sau 3.000 care este salariul minim pentru "constructori". Noi credem ca ar trebui sa folosim 2.230 dar vrem sa stim si opinia dumneavoastra.
vezi AICI raspunsul specialistilor <<
 
Indemnizatia pentru concediu crestere copil intra in baza de calcul al indemnizatiei de maternitateIntrebare: Avem o angajata care s-a intors din concediu crestere copil pe data de 24.08.2020 si a intrat o luna in concediu fara salariu (pana pe 24.09). La intoarcerea din concediu fara salariu va intra direct in concediu de risc maternal (este gravida). Perioada de concediu crestere copil se considera stagiu de cotizare? Cum calculez concediul medical?
vezi AICI raspunsul specialistilor <<


Descarca GRATUIT
“Fise de Post modificate de Pandemie - 12 modele actualizate la zi”

exclusiv abonatilor la newsletterul gratuit E-News LegislatiaMuncii.
Rentrop ∧ Straton

 

 

Atentie la Fisele de Post ale angajatilor!

Descarcati gratuit Raportul Special

"Fise de Post modificate de Pandemie - 12 modele actualizate la zi"
Fise de Post modificate de Pandemie - 12 modele actualizate la zi

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016


 

 

 
 
 



 
Atentie la Fisele de Post ale angajatilor!
Descarcati gratuit Raportul Special

"Fise de Post modificate de Pandemie - 12 modele actualizate la zi"

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentului UE 679/2016
[x]