Scurte consideratii privind clauza de neconcurenta in contractele individuale de munca

Intr-un climat economic in care societatile se confrunta cu o concurenta acerba, acestea trebuie sa isi protejeze secretele economice, know how-ul si totodata sa evite ca informatiile si cunostintele primtie de salariati in timpul executarii contractului individual de munca sa nu fie utilizate de societatile concurente prin angajarea acestora.  De asemenea, in practica, s-au observat cazuri in care salariatii unor societati care au detinut informatii in baza unui contract indivdual de munca, au decis infiintarea de societati preluand parte din clientii si furnizorii fostului angajator.

In acest sens,la momentul incheierii contractului individual de munca, acesta trebuie sa cuprinda clauzele necesare pentru a determina salariatul sa nu divulge si/sau sa utilizeze informatiile si know how-ul primite in cursul executarii functiei.

Clauza de neconcurenta este reglementata de Codul Muncii in dispozitiile articolului 21 si urmatoarele. Analizand textul legal, clauza de neconcurenta este acea caluza cuprinsa in contractul individual de munca sau intr-un act aditional la contractul individual de munca, prin care salariatul este obligat, ca ulterior incetarii contractului individual de munca, sa nu presteze, in interes propriu sau al uni tert, o activitate concurenta angajatorului, in schimbul unei indemnizatii lunare pe care angajatorul o va chita pe toata perioada de neconcurenta.

Clauza de neconcurenta este valida numai in conditiile in care partile stabilesc in mod concret activitatile pe care salariatul nu trebuie sa le desfasoare la data incetarii contractului individual de munca, cuantumul indemnizatiei, perioada pentru care clauza de neconcurenta isi va produce efectele, tertii in favoarea carora se interzice prestarea activitatii, precum si aria geografica unde salariatul poate fi in reala competitie cu angajatorul.  Decrierea activitatilor trebuie sa fie exacta, astfel incat sa nu ingradeasca in niciun mod dreptul la munca al salariatului^[1].

De asemenea, prin clauza de neconcurenta, angajatorul va putea sa isi rezerve dreptul de a renunta la aplicarea clauzei de neconcurenta^[2].

Clauza de neconcurenta nu va putea face obiectul unei conventii ce va fi incheiata ulterior incetarii contractului individual de munca^[3].

In cazul in care clauza de neoconcurenta nu indeplineste conditiile anterior mentionate, salariatul este in drept a solicita nulitatea clauzei.  Conditiile impuse de legiuitor pentru validitatea clauzei de neconcurenta au drept scop protejarea salariatului si asigurarea principiului libertatii muncii, astfel incat doar salariatul prejudiciat va putea solicita nulitate clauzei. Astfel sanctiune nerespectarii conditiilor legale este nulitatea relativa^[4].

Salariatul este in drept de a primi o idenmnizatie ce nu poate fi mai mica de 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare incetarii contractului, sau, in cazul in care durata contractului individual de munca este mai mica de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite. Astfel, in cazul in care salariatul s-a aflat in incapacitate de munca in ultimele 6 luni, indemnizatia se va calcula raportat la valoarea indemnizatiei si nu la valoarea drepturilor salariale la care salariatul ar fi fost indreptatit^[5].


Clauza de neconcurenta isi poate produce efecte pentru o perioada de cel mult 2 ani de la data incetarii contractului individual de munca. Clauza de neconcurenta nu isi va produce efectele in cazul in care contractul individual de munca inceteaza la initiativa angajatorului in baza art. 65 sau inceteaza de drept cu exceptia urmatoarelor cazuri: (i) la data indeplinirii cumulative a conditiilor de varsta standard si a stagiului minim de cotizare pentru pensionare; la data comunicarii deciziei de pensie in cazul pensiei de invaliditate, pensiei anticipate partiale, pensiei anticipate, pensiei pentru limita de varsta cu reducerea varstei standard de pensionare, (ii) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare in functia ocupata de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neintemeiate, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de reintegrare, (iii) ca urmare a condamnarii la executarea unei pedepse privative de libertate, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti, (iv) de la data retragerii de catre autoritatile sau organismele competente a avizelor, autorizatiilor ori atestarilor necesare pentru exercitarea profesiei, si, (v) la data expirarii termenului contractului individual de munca incheiat pe durata determinata.
In situatia in care salariatul nu respecta clauza de neconcurenta, cu vinovatie, angajatorul este indreptatit sa ii fie restituita indemnizatia si, de asemenea, de a solicita salariatului acoperirea prejudiciului^[6].
 
Totodata trebuie mentionat faptul ca in timpul executarii contractului individual de munca, salariatiilor le este interzis sa lucreze la o societate concurenta si/sau sa desfasoare in nume propriu o astfel de activitate.  In acest sens dispozitiile Legii nr. 11/1991, modificata si completat, prevad faptul ca constuite contraventie fapta salariatului de a oferii servicii unei societati concurente angajatorului^[7].
 
In practica instantelor de judecata s-a statuat faptul ca inserarea unei clauze penale, prin care sa se stabileasca daune - interese, incalca dispozitiile art 38^[8] din Codul Muncii. O asemenea interpretare are la baza principiul potrivit caruia in contractul individual de munca nu pot fi inserate clauze de agravare a raspunderii salariatului.  In acest conditii, angajatorul este obligat sa dovedeasca existenta si cuantumul prejudiciului^[9].
 

de Corina Neagu Consultant HR - Rentrop&Straton