Drepturile Angajatilor in Romania: Dreptul la securitate si sanatate in munca

In ciuda proclamarii acestui drept al salariatilor, capitolul din Codul muncii privitor la sanatatea si securitatea in munca reprezinta, in proportii relativ asemanatoare, exclusiv o serie de enunturi de reguli incidente in domeniile respective, la nivel general.

Prevederile referitoare la sanatatea si securitatea in munca sunt cuprinse in art. 175-191 (titlul III, intitulat "Sanatatea si securitatea in munca"), in trei capitole distincte, care statornicesc dispozitii privitoare la "Reguli generale" (art. 175-182), "Comitetul de securitate si sanatate in munca" (art. 183-185) si "Protectia salariatilor prin servicii medicale" (art. 186-191). In realitate, toate aceste articole nu aduc mai nimic nou, in raport cu dispozitiile exhaustive, cuprinse in:

• Legea 319/2006 (legea securitatii si sanatatii in munca);
• Normele de aplicare a Legii 319/2006 (HG 1425/2006);
• Normele particulare de sanatate si securitate a muncii (emise in aplicarea Legii 319/2006 pentru diverse locuri de munca);
• Legea nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de munca si boli profesionale, modificata;
• HG 355/2007 privind supravegherea sanatatii lucratorilor.

De retinut
Dreptul la munca este ingemanat dreptului la sanatatea si securitatea muncii, ele fiind legate in mod indestructibil si inseparabil. Chiar si in ce priveste salariatii care au incheiat contract de munca pe perioada determinata, desi acestia presteaza munca in conditii speciale in ce priveste durata incadrarii in munca, sunt totusi incadrate prin contract de munca in sensul Codului muncii, fiind in drept sa beneficieze de masurile de sanatatea si securitate a muncii.

Aceeasi solutie este aplicabila si in cazul unui salariat aflat in perioada de proba prevazuta de Codul muncii, deoarece, desi in termenul de incercare persoana respectiva nu este salariat, incadrarea sa fiind conditionata de verificarea aptitudinilor si pregatirii profesionale, in realitate este vorba despre o incadrare in munca pe perioada determinata, drept pentru care si persoana respectiva beneficiaza si este obligata sa respecte normele de sanatatea si securitate a muncii.

Drepturile salariatului, chiar daca nu sunt expres prevazute de lege, se deduc din obligatiile angajatorului.
Astfel, angajatorul are obligatia sa ia masurile necesare pentru:

• asigurarea securitatii si protectia sanatatii lucratorilor;
• prevenirea riscurilor profesionale;
• informarea si instruirea lucratorilor;
• asigurarea cadrului organizatoric si a mijloacelor necesare securitatii si sanatatii in munca.

Angajatorul trebuie sa adapteze aceste masuri la specificul intreprinderii, tinand seama de modificarea conditiilor, si pentru imbunatatirea situatiilor existente.

Angajatorii au obligatia de a asigura:

• elaborarea documentelor cerute de lege
• informarea, participarea si colaborarea angajatilor pentru adoptarea si aplicarea masurilor de prevenire a accidentelor de munca si a bolilor profesionale.

Sursa: Drepturile angajatilor in Romania

de Legislatia Muncii